Senatorul PSD de Olt Paul Stănescu este din ce în ce mai vocal, în plenul Palatului Parlamentului. Acesta a susținut, astăzi, 7 martie a.c., o nouă declarație politică cu titlul ”Bunăstarea românilor în România și UE se măsoară în cifre și promisiuni îndeplinite”.
Acesta a vorbit despre decalajele dintre România și alte țări membre ale Uniunii Europene, cu privire la diferențele dintre salariile și pensiile din statele menționate, diferențe ce se pot micșora sau dispărea numai prin aprobarea de măsuri guvernamentale potrivite.
”Cartea albă privind viitorul Europei prezentată, recent, de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor statelor membre ale Uniunii și cetățenilor acesteia, pune în discuție câteva scenarii cu privire la modul în care ar putea Uniunea Europeană să evolueze, în perioada următoare. Acest cadru de discuție nu este relevant doar pentru interesele României în Uniunea Europeană, ci și pentru alegerile pe care România trebuie să le facă în interiorul propriilor granițe. Cu alte cuvinte, dacă vrem ca românii să ajungă mai repede la nivelul bunăstării statelor dezvoltate din UE, atunci trebuie să aprobăm măsuri guvernamentale potrivite.
Există, în acest moment, între România și alte state din Uniunea Europeană diverse decalaje. Mă voi referi doar la două, salariile și pensiile”, a declarat Paul Stănescu.
Potrivit Eurostat, România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim pe economie. ”Este al doilea cel mai mic din UE, la un nivel de 322 de euro, incluzând majorarea pe care Guvernul Grindeanu a făcut-o la 1 februarie 2017. Doar Bulgaria se află în spatele nostru. Suntem între cele 10 state din UE care au salariul minim sub 500 de euro. Letonia și Lituania alocă 380 de euro, Republica Cehă 407 euro, Ungaria 412 euro, Croația 433 de euro, Slovacia 435 de euro, Polonia 453 de euro și Estonia 470 de euro.
De fiecare dată când s-a spus, în ultimii ani, că economia va suferi de pe urma creșterii salariului minim dar, în special, când această creștere a făcut-o PSD, de fiecare dată acest lucru nu s-a întâmplat. Și bugetul și economia au suportat. Mai puțin adversarii politici”, a spus senatorul PSD de Olt.
Tot datele Eurostat arată că, în perioada 2003-2013, România a alocat un procent aproape liniar pentru protecția socială, în medie de 13%, cu excepția intervalului 2009-2011, când alocarea a crescut cu o medie de 3 puncte procentuale, într-o guvernare de dreapta a PD-L, în plină criză economică. Cele mai recente date, publicate pe 6 martie 2017 de către Eurostat, arată că, în 2015, România a alocat doar 11,5% din PIB pentru protecția socială, aflându-se pe ultimele locuri între statele UE, comparativ cu 14,8% în 2014.
”Din aceste date, reiese clar că România se află la coada Europei la capitolul procent din PIB pentru protecția socială, dar și faptul că PSD nu este campionul cheltuielilor pentru protecție socială, ci chiar fostul PD-L, actualul PNL.
Altă realitate. În privința ponderii pensiilor în PIB suntem pe locul 5 în Uniunea Europeană după Irlanda, Lituania, Estonia și Letonia. În cifre absolute, pensia medie, în trimestrul III al anului 2016 era de 951 RON, în jur de 211 euro. Cu astfel de cifre nu putem avea pretenția să ajungem la nivelul celorlalte state din UE (Spania – 880 de euro, Polonia – 440 de euro, Cehia – 400 de euro).
PSD nu-și dorește altceva decât ca și în România veniturile salariaților și ale pensionarilor să ajungă la un nivel cât mai aproape de cotele statelor dezvoltate din UE, așa cum însuși proiectul european își propune ca ideal.
Programul de guvernare al PSD este optimist în privința politicii salariale, precum și în privința pensiilor pentru că noi am înțeles că nu putem recupera decalajele față de țările UE, decât dacă acordăm românilor un venit care să le permită un trai mai bun decât cel de acum.
Astfel, nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va crește de la 1.450 lei cât este acum, la 1.550 lei, în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Această creștere graduală nu doar că va aduce România mai aproape de Europa, dar va crește și bunăstarea românilor.
În Europa, alocarea pentru pensii este în medie 14% din PIB. În România, 7,5%. Astfel că și aici trebuie să facem mai mult. O viață decentă la bătrânețe nu se poate reduce doar la respectul cuvenit bătrânilor, ci, în special, printr-o pensie corectă, care poate să acopere cel puțin cheltuielile lunare. Echitatea nu trebuie să fie doar un principiu fundamental al unei democrații, ci acesta trebuie să fie și pus în practică. O mărire constantă a punctului de pensie va corecta, în timp, nedreptățile la care pensionarii au fost supuși, de-a lungul timpului. Prin urmare, programul de guvernare al PSD prevede că, de la 1 iulie, acesta va ajunge 1.000 lei, pentru ca, gradual, până în 2020, să atingă nivelul de 1.775 lei”, a mai spus Paul Stănescu.
Ionuț DUMITRESCU
