Acest documentar este o replică la trei din cărțile lui Pavel Coruț: „Mântuirea de după marea rătăcire” (I), „Secretele vârstelor de aur”(II), „Arta succesului la români” (III)!
Contradicții, falsuri, inepții
În mintea lui Pavel Coruț, bântuită de sminteli în cel mai înalt grad, coabitează în chip straniu o mulțime de contradicții, falsuri, inepții etc. Iată doar câteva exemple:
1). După ce lasă impresia că nu ar fi neapărat împotriva Atotputernicului Dumnezeu, cu exprimarea „Nu neg existența Divinității” (II, pg.45), P.C. se îndoiește apoi și întreabă în mod repetat: „Avem vreo probă sigură că Dumnezeu există ?” (I, pg.36-37)!
2). Deși se adresează fanilor îndemnul „să credem în adevărata Divinitate” (I, pg.20), P.C. se „răzgândește” și îi „asigură” pe confrații săi, supra-oameni (divini), de o… incertitudine: „Mă îndoiesc însă de faptul că ne vom putea emancipa și de sub puterea Divinității” (I, pg.22)…
3.) După ce laudă rolul eficient (I, pg.125) al specialiștilor din Psihologie (III, pg.43), P.C. pune la îndoială competența unuia din marii specialiști, în optica psihologilor: „Până și Sigmund Freud a participat la această operă de mistificare a personalității faptelor lui Moise” (I, pg.83)…
4). Deși „Credințele contrare informațiilor științifice corecte”, cum spune P.C., „produc cei mari mari monștri” (I, motto), totuși P.C. se contrazice în alt loc: „Credința și știința sunt mai puternice decât toate religiile la un loc” (I, pg.431)…
5). După ce P.C. atribuie eronat Bisericii îndemnul către creștini de a nu cerceta lucrurile (I, pg.47), P.C. consideră la fel de eronat că marele propovăduitor Saul, devenit Sf. Ap. Pavel, „dărâmă întreaga construcție… creștină” fiindcă ar fi zis: „Cercetați toate lucrurile și păstrați numai ceea ce este adevărat” (I, pg.403), așa încât, conform marelui Apostol al neamurilor, „Toate să le încercați, țineți ce este bine” (1Tes. 5, 21)! Înțelesul cuvintelor și analogia lor sunt, la P.C., deformate!
6). Pe de-o parte, P.C. îL include pe Mântuitorul Hristos în „categoria de luminători trimiși de Cer pentru a deschide noi porți omenirii… îl constituie… marii revoluționari ai spiritualității și Credinței. Câteva nume? Christos…” (III, pg.23), iar pe de altă parte ne spune că Hristos „gândea însă ca un sălbatic în problemele fundamentale ale evoluției umane” (I, pg.250)!
Falsuri
a). Pavel Coruț: „Aproape 22 de secole Omenirea terrană a fost mințită de religioși (creștini – n.a.) în numele zeilor” (I, pg.168)! Este fals! Timp de 21 de secole, în numele iubirii de oameni a lui Dumnezeu, omenirea a cunoscut și cunoaște Adevărul în și prin Hristos și Biserica Sa.
b). „Jeshua din Nazaretul Iudeii nu este cunoscut ca personalitate istorică, deoarece nici unul dintre istoricii care au tratat perioada pretinselor sale minuni nu l-a menționat” (I; pg.230). Este fals! Cei mai veritabili istorici ai secolului I d.Hr., Tacitus și Josephus Flavius, au conformat în scrierile lor veridicitatea prezenței în lume a Domnului nostru Iisus Hristos.
c). P.C.: „În prezent… creștinii așteaptă marea trecere pe data de 21.12.2012” (I, pg.180)! Este fals! Niciodată, în istorie, ortodocșii nu au profețit că A Doua Preaslăvită Venire a Mântuitorului Hristos se va produce într-o zi anume, așteptându-L în aceasta!
d). P.C.: „Religioșii îl acuză pe Dumnezeu de toate necazurile vieții lor, spunând că așa a fost voia Domnului” (II, pg.618)! Este fals! Ortodocșii nu îL acuză pe Dumnezeu în nici o împrejurare, ci Îi mulțumesc pentru necazurile pe care le îngăduie să vină peste noi, din cauza păcatelor pe care le-am făcut! Tocmai de aceea, ca unii ce știm că voia lui Dumnezeu lucrează spre binele nostru, inclusiv în suferințe mângâietoare, noi și spunem: facă-se voia Ta!
e). P.C.: „Suntem cu toții niște mari mincinoși. Da, așa suntem” (III, pg.36)! Este fals! A-i aduce pe oameni la același numitor comun, știind că nu toți suntem la fel, este o generalizare pe care mintea întreagă nu o poate face: dacă P.C. este un mare mincinos, nu înseamnă că toți oamenii sunt așa! Mai există și oameni sinceri, care evită să mintă…
f). P.C.: „Dacă religia… creștină exprimă voința lui Dumnezeu, cum susțin paraziții mistici, de ce efectele ei sunt atât de negative în națiunea noastră ? ” (I, pg.55) Este fals! Cauza greutăților prin care trecem nu este generată de „răutatea” lui Dumnezeu, ci de păcatele puținei noastre credințe! Voința lui Dumnezeu nu poate fi susceptibilă, chiar și când ne „cerne” prin „foc”, pentru că Dumnezeu voiește ca toți cei ce vor crede în Hristos să nu piară, ci să aibă viață veșnică!
g). P.C.: „Nici o religie nu a primit de la Cer puterea de a ierta” ! (III, pg.13) Este fals! Puterea de iertare a păcatelor a fost dată haric de către Hristos apostolilor Săi, iar aceștia au transmis-o mai departe urmașilor lor, peste veacuri, în Ortodoxie!
Inepții
1). „Fenomenul” extraterestru (despre care P.C. spune că există, conform „probelor sigure” deținute de „știință”, într-un Univers cu „infinități de civilizații raționale… majoritatea de tip humanoid” – I, pg.16), nu este altceva decât o lucrare demonică în ale cărei „capcane” cad acele minți unde imaginația o ia înaintea realității!
2.). Nu ar fi lipsit de interes ca, în virtutea „dovezilor științifice” despre care ne vorbește P.C., să ne arate și nouă, celor care știm să diavolul poate lua chipuri chiar și de îngeri, măcar un „reptilian” (I, pg.39) „capturat” din „universurile paralele”!
„Guru” – vânzătorul de iluzii
Aproape instantaneu, când văd zbuciumul zadarnic al unor pătimași în a se desfăta cu orice preț în lumea senzorială (omul exterior), fără să le pese că sufletele lor tânjesc după satisfacțiile incomparabile oferite pe veci de Dumnezeu (omul interior), îmi revine în memorie scena în care, în pustia Carantaniei, Hristos a refuzat să i se închine celui rău și, implicit, nu a vrut să se lase amăgit cu promisiunea deșartă că, în schimb, va fi „recompensat” cu strălucirile aparente ale acestei lumi trecătoare. Câți sunt însă dintre noi cei care, urmându-L pe Hristos, întoarcem spatele deșertăciunilor lumii pentru a ne bucura de slava negrăită a Împărăției lui Dumnezeu? Puțini! Restul, îmbulzindu-se într-o goană nebună după vânare de vânt, cu amar ajung și ei cândva să realizeze că „succesul” la care au visat, după „rețete marca Coruț”, a fost de fapt o înșelătorie prin care niște șarlatani i-au atras în cursa eșuantă a unei fericiri iluzorii, unde nici bogăția, nici prestigiul, nici succesul, cu ajutor demonic, nu fac laolaltă măcar cât o ceapă degerată, comparativ cu surâsul omului al cărui suflet este împăcat cu sine, cu Dumnezeu și cu cei din jur. Speculând astfel dorința de înavuțire peste noapte a unei societăți traumatizate de lipsurile regimului comunist, stimulate până la dezgust de telenovele care fac apologia unei prosperități pentru care din nefericire mulți prea mulți naivi și-au pierdut mințile, Pavel Coruț a început să scrie carte după carte, într-un ritm amețitor, sub masca unui „binefăcător” care își imploră pur și simplu cititorii să fie „fericiți”, doar dacă bineînțeles vor urma să îi cumpere cărțile cu „rețetele” lui … luciferice: „Vreți să ajungeți liber, bogat, faimos, și fericit ? Vreți să aveți întotdeauna succes în tot ce faceți, începând cu viața sentimentală și terminând cu afacerile ? … Citiți cu atenție această carte (…) Această carte vă scoate din multe nevoi, vă poate feri de mari primejdii, de mari necazuri (…) Trebuie să reușiți în viață … Vă rog …” (III, pg.4-5)! Invocându-le „arta sugestiei” și autosugestiei, din postura de om atotștiutor, P.C. debitează verzi și uscate în serii de cărți de al căror „bine” să ne ferească Dumnezeu: „Către culmile succeselor (Formula fericirii)”, „Cartea Creatorilor – sute de rețete pentru făcut bani”, „Farmecul feminin – reguli pentru succesul feminin”, „ghidul pensionarilor fericiți”, „Clanul învingătorilor – Frăția creatorilor paranormali” etc. Nimeni, indiferent de vârstă și de profesiune, nu „scapă” învățăturilor lui P.C. despre cum anume să aibă un „destin fericit” (II, pg.609), să trăiască o „viață mai lungă de 100 de ani” (II, pg.693) și, normal, cum să… întinerească (II, pg.589), prin „secretarea hormonului tinereții” (II, pg.17), până la vârsta „la care vreți să întineriți” (II, pg.598)!
Desigur că , judecând după numărul mare de cărți care i s-au cumpărat lui Pavel Coruț, s-au găsit destui cititori români care să îi accepte elucubrațiile, perorate după „modelul” inaugurat de un alt „guru”, în S.U.A. („Cum să ai 100 de ani și să te bucuri de ei a făcut vâlvă prin America anilor “70. Nu mai știm ce s-a întâmplat cu eroul ei de după vârsta de 90 de ani (el calculase că va trăi 250 de ani” (II, pg.594)! Da, stimați cititori, nu este o glumă: să îți „calculezi” că ajungi la 250 de ani sau să scrii o carte despre cum este viața la 100 de ani, când tu abia ai 90, ne lămurește definitiv în ce hal a ajuns cu luciditatea și el și cei care cred în el!
În sfârșit, ca să vedem mai exact până unde pot credulii să se avânte, în labirintul absurd al amăgirii, vă prezint „exercițiul lui Coruț de întinerire – o „formulă” care „combină autosugestia mentală cu pase energetice folosite în yoga” (II, pg.594), cu mențiunea desolidarizant – ilară că totuși „exercițiul este destinat oamenilor din civilizația rațională… nu al universului imaginat de yoghini” (II, pg.596). Halal „civilizație rațională”, dacă promotorii ei pretind că învățătura lor este preluată din yoga, dar nu sunt yoghini, deși cred în „înțelepciunea reîncarnării” (III, pg.115)! Este treaba lor, dacă țin morțiș să creadă bazaconia că provin din nu știu ce reptile sau pomi sau fructe, însă problema gravă este că „ritualul” promovat de „gurul” P.C. îi duce direct în iad pe mulți neavizați care devin „cursanți” pentru „mai mult de un an”… Acolo, ei „învață” că nu au „nevoie de lumânări” (II, pg.596), ci doar de „un sfert de oră… de autosugestie (ca o rugăciune)” (III, pg.77), în fiecare dimineață și seară, „singurul mijloc tehnic” necesar fiind „un banal șirag de 20 de mărgele (sau o sfoară cu 20 de noduri) care ne vor ajuta să repetăm formula” (III, pg.76), dar și de „o fotografie reușită din perioada la care vreți să întineriți (să nu fi suferit necazuri mari)” (II, pg.598)! Privind numai la fotografie, „cursantul” repetă „formula de autosugestie”, ca și „cum ar fi împlinită” cererea: „organismul meu, numele și prenumele, s-a regenerat și a întinerit atingând capacitățile psihice și fizice de la vârsta de 30 de ani” (II, pg.600)! Sau altă formulă: „Eu, numele și prenumele, voi trăi sănătos, activ și fericit mai mult de 100 de ani, îndeplinind toate scopurile din această agendă” (II, pg.244)! Ca adepții lui P.C. să înțeleagă și mai bine cât sunt de manipulați, ar trebui să mediteze cum de este posibil ca acesta să ofere „rețete de succes” celor ce vor să vorbească electoratului (III, pg.331) și „să organizeze campanii electorale” (III, pg.353), când el și-a înființat un partid politic care a ieșit șifonat din alegerile anului 2000, ulterior fiind desființat! Oameni buni, treziți-vă la realitate!\
COSTEL NEACȘU, Liga Scriitorilor din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști
