D-le profesor, ce a însemnat pentru dumneavoastră, fiu de deținut politic și regalist recunoscut, Ziua de 15 octombrie a anului în care ne aflăm, prin bunăvoința lui Dumnezeu?
Pe data de 15 octombrie 2022, am sărbătorit 100 de ani de la încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria. Catedrala Încoronării a fost ridicată, pe vremurile acelea grele, în numai nouă luni. Este o bijuterie. Manifestările de la Alba Iulia, dedicate Coroanei României, după părerea mea, ar fi trebuit să fie în toată țara, deoarece, acea încoronare a însemnat ceva grandios pentru toți românii. Unirea fusese făcută în 1918 și consfințită de Tratatele de Pace de la Paris, dar, s-a desăvârșit simbolic, odată cu această Încoronare a Regilor României, la Alba Iulia, în Cetatea lui Mihai Viteazul, unde a fusese, cândva, prima Unire, de numai trei luni.
Alba Iulia a însemnat și înseamnă foarte mult pentru istoria românilor de ieri, de azi și de mâine…. Asociația Foștilor Deținuți Politici mai are puțini membri… Mulți s-au dus în lumea drepților, din cauza bătrâneții. Dar noi, 20 la număr, urmași ai foștilor deținuți, între care și foști deținuți politici, în carne și oase, din Râmnicu Vâlcea, am mers la Alba Iulia și am participat la aceste manifestări, care țin de istoria noastră glorioasă.
Așadar, sâmbătă, am fost prezent, cu un grup de la A.F.D.P.R.– Filiala Vâlcea, la festivitățile de la Alba Iulia, care celebrează Încoronarea Regilor Maria și Ferdinand. Principalele momente au fost: Tedeum-ul de la Catedrala Încoronării, oficiat magistral de Patriarhul Daniel, defilarea Armiei Române, defilarea unor personaje în costume de epocă, care întruchipau figuri ilustre și suita regală din acea perioadă, vizite la Muzeul Unirii, dezvelirea impresionantei statuii a Reginei Maria, vizitarea Trenului Regal și altele. Activitățile s-au desfășurat în prezența Principesei Margareta, Custodele Coroanei, și a altor membri ai Casei Regale. Seara s-a încheiat cu focuri de artificii si retragerea cu torțe. A doua zi, pe 16 octombrie, același grup din Rm. Vâlcea a fost la Memorialul Deținuților Politici, supranumit „Râpa Robilor” din Aiud. Urmașii deținuților politici au fost profund impresionați de credința și rezistența celor care au pătimit și murit în închisorile comuniste.
Aflată la cca 30 de kilometri distanță de Alba Iulia, închisoarea de tristă amintire la Aiud a reprezentat locul marilor suferințe îndurate de adevărata intelectualitate a României, de marii ierarhi ai Bisericii Române, de țăranii români care s-au opus colectivizării forțate, de toți cei care au fost condamnați la pedepse grele de acel fantomatic și stalinist Tribunal al poporului… Nu l-am uitat nici pe vâlceanul nostru, Valeriu Anania, care a ispășit mulți ani de pedeapsă la Aiud.
Acolo, am participat la slujba de duminică, în Bisericuța închisorii, am depus coroane de flori, la cimitir, din partea deținuților politici din județul Vâlcea și, în mod simbolic, am împărțit, câteva pachete, la Biserică, așa cum este tradiția. Deci, sâmbătă și duminică, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Filiala Vâlcea, a avut o activitate care înseamnă trăirea adevăratei istorii, ce ar trebui să-i anime pe toți românii de bună credință. Deși, oficial, am aflat că această manifestare de înaltă simțire românească s-a aflat sub patronajul primului ministru, acesta și-a trimis un înlocuitor care a citit un mesaj destul de stângaci și sterp…
Vă repugnă vocabulele „național” și „naționalist”?
Nu! Eu am fost ctitor de PNL Vâlcea. În interiorul acestui partid istoric este cuvântul „Național”. Păi, atunci, eu sunt naționalist, într-un sens foarte frumos. Păcat că Partidul Național Țărănesc nu mai există (din motive de… noile-vechi servicii secrete), dar cele două partide au făcut istorie, la Adunarea de la Alba Iulia, de acum 100 de ani, când au fost încoronați Ferdinand și Maria, primul ministru fiind naționalist – I.C. Brătianu. Atunci, despre ce vorbim? Dacă cuvântul național este pus în niște parametri, care arată patriotismul sincer și curat, așa cum îl au toate popoarele care se respectă, atunci ne aflăm și noi în rândul lumii civilizate. Nu sunt pentru un patriotism afișat, lozincard, șovin…
Patriotismul, ca și credința religioasă se manifestă în sufletul omului și în faptele sale. Vă dau un exemplu… O femeie în vârstă, care vine la biserică, prin ceea ce face ea, este, deseori, mai credincioasă și mai aproape de teologie, decât unii slujitori ai Domnului, care mimează credința, dar au altceva în minte și în suflet. Femeia o face cu o sinceritate extraordinară. Deci, cuvântul național, din care derivă celălalt cuvânt, naționalism, îmi este foarte drag.
De ce Octav Bjoza a fost aruncat, ca o măsea stricată, chiar de un vâlcean de-ai d-voastră, Cîțu parcă-l cheamă (nomina odiosa)?
Lamentabil. Mai mult decât atât, Domnul Bjoza a suferit și acel accident vascular, care putea să-i fie fatal. Un om exemplar. Dacă ar fi să mă refer la ultimii doi, Ticu Dumitrescu și Octavian Bjoza, amândoi sunt de aceeași talie. Omul acesta m-a impresionat, având și foarte multe tragedii în familie, începând cu soția, apoi cu băiatul… A fost în atâtea pușcării… El a fost luat, ca și d-l Paul Popescu, de pe băncile liceului. Paul Popescu a fost luat de la Liceul Ioniță Asan din Caracal. A făcut, cu mari dificultăți, studii universitare. Dificultăți legate de Securitate, nu de competența sa intelectuală… Tata a fost camarad cu d-l Bjoza, la Periprava și mi-a povestit că acolo era un lux să mănânci, pe furiș, un șarpe care a fost despielițat. Vă dați seama ce era o hrană de lux?
La Periplava, era arestat, printre alții, și Ilie Lazăr, secretarul Partidului Național Țărănesc, în perioada interbelică, al doilea după Maniu. În 1962, fiind acolo, ofițerul politic i-a dus în sala de mese, ca să le vorbească despre Marea Unire. După ședință, nu i-a mai scos la lucru. Apoi, în dormitorul cu peste 300 de oameni, zice Ilie Lazăr, unul dintre cei care a citit declarația de la Alba Iulia: „Păi, veniți să vă povestesc eu!” Adică, cineva îi explica lui Ilie Lazăr, cum a fost Unirea, când el, deținutul politic, participase efectiv la eveniment.
Mi-ați vorbit, deseori, despre monarhie și credință, dar și despre Valea Lotrului. Știți dacă vreunul dintre regi a vizitat zona și au rămas amintiri în timp?
Acum 25 de ani, la Vaideeni, Vâlcea, la o sărbătoare populară, au fost prezenți Regele Mihai și Regina Ana. A fost o mare sărbătoare. Anul acesta, Fundația „Vaideeni” organizează această aniversare. Acum 25 de ani, o zi întreagă, cu peste 1000 de oameni, pe câmpul de la Vaideni, a stat Regele Mihai și Regina Ana. La sfârșit, este o masă intitulată „S-o facem de oaie”, organizată de un profesor de istorie, președintele actual al Fundației, director al Palatului Copiilor din Râmnicu Vâlcea, Cătălin Siulescu.
Despre credință, vă povestesc un episod… În perioada interbelică, un preot care a rămas cu numele de Nicolae Marinescu-Mălaia, elev la seminarul Vâlcea, copil silitor, cu mamă din comuna Mălaia, apoi student eminent… Povestea că se ducea la conferințele lui Mircea Eliade și era fascinat de tema unui seminar: „Despre iarbă”. După facultate, i s-a propus să rămână preot la Domnița Bălașa, în București. A refuzat pentru că mama sa îl trimisese să facă facultatea, ca să slujească la Biserica cea Mare din Mălaia. Dar a venit regimul comunist și a făcut 11 ani de pușcărie… Cariera lui a fost torpilată…
D-le profesor, de ce credeți că actuala guvernare, liberal-socialistă, nemaivorbind despre celelalte de dinaintea ei, nu face nimic, pentru reconsiderarea Monarhiei românești?
Nu știu de ce, pentru că tradiția istorică la români este Monarhia. Toată lumea leagă prezența Familiei Regale, de la Carol I până la Mihai I, familie care a dăinuit 80 de ani. Oare românii au uitat că Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara și Mihai Viteazul au fost domnitori, au fost voievozi sau principi, ceea ce înseamnă tot monarhi? Cuza a fost monarh, cu titlu de domnitor. Se învață asta în clasa a V-a, la istorie. Un monarh înseamnă că este împărat, țar, sultan, rege. Deci, care este tradiția? Tradiția la noi, din ’48 și până acum, este, chipurile, una republicană…
Dar tradiția de 2000 de ani care este? Nu mai vorbesc de strămoșii noștri geto-daci, care au avut numai regi… Nu mai vorbesc nici de modul ilegal prin care s-a instaurat republica… Shakespeare, prin personajul său Richard al II-lea, spunea așa: „Nici apa cumplitului ocean nu poate șterge mirul unui Rege.”
A consemnat Dumitru Sîrghie
