În urmă alegerilor din 20/07 organizate de UZPR, Sorin Ștefan Stanciu a fost reales în funcția de președinte al acestei entități de creație. Este de apreciat activitatea anterioară a acestuia cât și atitudinea sa ce prevede dezvoltarea filialelor aflate în subordine pentru ca acestea să aibă responsabilitate necesară în reprezentarea uniunii în teritoriu. De asemenea merită evidențiat punctul său de vedere prin care exprimă încrederea că toți membri uniunii sunt egali. El afirmă „UZPR suntem noi, toți, egali”. Aspectele concrete pe care le întâmpină această uniune de creație pot fi sintetizate astfel:
Ziariștii din România se confruntă cu o serie de provocări semnificative, printre care:
- Libertatea Presei: Deși există un cadru legal care protejează libertatea presei, în practică, jurnaliștii se confruntă adesea cu presiuni politice și economice. Aceste presiuni pot duce la autocenzură sau la dificultăți în a publica materiale critice la adresa autorităților.
- Finanțarea și Sustenabilitatea: Mulți jurnaliști și instituții media se confruntă cu probleme financiare. Scăderea veniturilor din publicitate și concurența cu platformele online gratuite fac dificilă menținerea unui model de afaceri sustenabil.
- Dezinformarea și Fake News: În era digitală, răspândirea rapidă a informațiilor false reprezintă o provocare majoră. Jurnaliștii trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a verifica informațiile și pentru a combate dezinformarea.
- Siguranța Jurnaliștilor: Există cazuri în care jurnaliștii sunt amenințați sau agresați din cauza muncii lor. Protecția fizică și juridică a ziariștilor rămâne o problemă importantă.
- Accesul la Informații: Uneori, jurnaliștii întâmpină dificultăți în a obține informații de la autorități sau instituții publice, ceea ce poate îngreuna investigarea și raportarea corectă a evenimentelor.
Aceste provocări necesită soluții complexe și colaborare între jurnaliști, organizații media, autorități și societatea civilă pentru a asigura un mediu de lucru sigur și liber pentru presa din România. În rezolvarea acestor provocări în România, există mai multe inițiative menite să combată dezinformarea și să educe publicul în privința identificării și respingerii informațiilor false:
- Proiectul „Reziliența în fața dezinformării în România”: Implementat de Asociația Eurocomunicare și Institutul Aspen România, cu sprijinul Diviziei de Diplomație Publică a NATO, acest proiect își propune să investigheze vulnerabilitățile publicului român la dezinformare și să promoveze măsuri de combatere a acesteia. Activitățile includ realizarea unui raport național, organizarea evenimentului „Fake News Challenge” pentru elevi și studenți, și crearea de materiale educaționale1.
- Campania Google și DNSC: Google, în parteneriat cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a lansat o inițiativă de combatere a dezinformării în perioada pre-electorală. Campania se concentrează pe educarea publicului în identificarea tehnicilor de manipulare online și pe crearea unei platforme de prevenire a manipulării, cunoscută sub numele de „prebunking” 23. Aceasta include resurse educaționale, studii de caz și jocuri interactive pentru a ajuta oamenii să recunoască și să respingă conținutul manipulator.
Aceste inițiative sunt esențiale pentru a crește reziliența publicului în fața dezinformării și pentru a promova un mediu informațional sănătos.
Cristian Ovidiu Dinică
