Religia și poezia – o cale de salvare

În acest neant valah, care se cheamă județul Olt, în care valorile morale și culturale au intrat pe contrasens, ai ocazia să întâlnești – din când în când – oaze de lumină care îți alimentează speranța că – totuși – nu suntem pierduți definitiv ca nație .

O astfel de fantă de lumină, proiectată în întunericul care ne înconjoară, vine de la Osica de Sus, localitate păstorită de primarul Ion Ciocan.

Cu ajutorul unor oameni împătimiți de artă, cultură și tradiție, Ion Ciocan a reușit să configureze aici o epocă a terapeuticii prin poezie și religie. Proiectul „Seară pentru minte inimă și literatură, la Vladu Nica din Osica”, coordonat de prof. Cristina Botez, prin Asociația Culturală „ProMemoria”, al cărei președinte este fostul deținut politic, sociologul Ioan Paul Popescu, tocmai a demonstrat acest lucru, în ziua de sâmbătă, 12 octombrie a.c. În sala de festivități a Liceului „Ion Ghe. Roșca”, s-a derulat o manifestare de un rafinament aparte, intitulată sugestiv „Religia și poezia – o cale de salvare”.

Protagoniștii acestei activități culturale au fost doi poeți exemplari, Marian Drăghici și Paul Aretzu, pentru care, așa cum spunea Emil Cioran, „iubirea e o sursă de existență”.

Alături de domniile lor au stat Cornelia Popa, profesor întru limbă și literatură română, precum și o parte dintre învățăceii Școlii din Osica de Sus, Alexandra Dănănău, Raluca Buznă, Ștefania Săftoiu, Andreea Mușat, Ștefania Mihai, Florin Buleandră și Bianca Tudor, membri ai atelierului de creație „Meandre”, care au deja harul și talentul de a simți din plin glonțul suav al poeziei și al artei plastice, așa cum ar spune poetul.

Sub binecuvântarea părintelui Daniel Preda, preot paroh al Bisericii cu Hramul Sfântu Gheorghe din Osica de Sus, poetul Marian Drăghici, redactor-șef adjunct la Viața Românească și fiu al comunei, a deschis această dezbatere liberă despre poezie și  religie cu Tatăl Nostru, o rugăciune-poem a părintelui Rafail Noica.

Secondat în această binecuvântată și binevenită lucrare de poetul religios Paul Aretzu din Caracal, redactor-șef al Revistei  Ramuri și membru în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor (filiala Craiova), Marian Drăghici ne-a vorbit despre valorile morale moștenite de la părintele Arsenie Boca, despre poezie în general și despre poezia religioasă în special. Ne-a recitat din creația sa, dar și a altor poeți consacrați.

Elevii Cenaclului „Meandre” au citit din lucrările lor literare și și-au prezentat și creațiile de artă plastică, iar prof. Cornelia Popa a subliniat ieșirea, prin cultură, din vidul acesta anticultural, în care s-au răsturnat valorile.

A fost o zi specială, într-o localitate specială, cu niște elevi speciali, cu un primar și niște profesori speciali, o zi a curăției sufletești, girată spiritual și moral de doi artiști contemporani, Marian Drăghici și Paul Aretzu care, până la proba contrară, sunt nemuritori…

Cristina Botez:

Bine ați venit!

“Bine ați venit astăzi la sărbătoarea poeziei și a spiritului. În sfârșit, am reușit să ne adunăm pentru a celebra poezia și religia, singura cale de salvare, așa cum a spus poetul Marian Drăghici…

Am intitulat acest eveniment Atelierele de creație literară «Meandre». S-au desfășurat tematic, după cum a conceput d-na profesor. Sper că broșura și rezultatul acestor căutări artistice vor fi frumos îndosariate în Biblioteca Școlii.”

Ion Ciocan, primarul comunei Osica de Sus:

Vom continua să facem astfel de manifestări

“Scria cineva într-un jurnal că, totuși, la Osica se mai face și carte, se mai face și cultură… Facem din nou acest lucru, tot la Osica. Și vom mai face astfel de lucruri, până când ne va intra în obișnuință. Sunt lucruri de creație literară, de creație populară și artistică, pe care elevii au înțeles că e vital să le facă. Sunt lucruri care trebuie  făcute fără bani, fără câștig pecuniar, ci cu un câștig moral. Pentru ca, mai târziu, să se scrie în diverse publicații că d-na profesor sau d-l profesor „X” au făcut creație literară la Osica de Sus.

Mă bucur că reușim să facem din nou acest lucru, chiar dacă oamenii, în general, pentru partea artistică, au mai puțină disponibilitate. Fie că nu înțeleg ce înseamnă, fie că nu vor să înțeleagă, fie că, pur și simplu, sunt răi. Noi vom continua să facem astfel de manifestări.”

Prof. Cornelia Popa:

Am pândit fiecare țâșnire a cuvântului

“Salut această inițiativă, mai ales atunci când ea vine într-o lume unde valorile și incultura sunt din ce în ce mai mult promovate. Am urmărit în acest Atelier de Creație, în primul rând, să le cultiv copiilor dragostea pentru carte. Fără să sper că îi transform în scriitori, trebuie să recunosc că am pândit parcă fiecare țâșnire a cuvântului bine ales. Nu am încercat decât să moderez anumite discuții și i-am încurajat să-și găsească propriul stil, propriul fel de a spune ceea ce simt, propriul fel de a exprima ceea ce observă în jurul lor și mai ales în interiorul loc. Discuțiile au fost relaxate, au fost un fel de cafenele literare. Copiii au fost mai întâi timizi, încătușați de teama de a nu spune exact ceea ce simt, dar până la urmă au devenit foarte volubili și am reușit să discutăm teme pe care le-am ales și le-am intitulat împreună. Temele au fost „Lumea cărților”, „Cuvântul,  material de construcție”, „Adolescența, legătură între nadir și zenit”, „Iubirea, elixir vital”, „Natura, vânător de emoții”, „Fortuna labilis, condiție umană”, „Timpul, ireversibil și de neînlocuit”, „Dumnezeu, între credință și tăgadă”, „Istoria, magistra vitae”, „Marile personalități, modelele noastre”.

LINIA ÎNTÂI

PSALMUL 62

          Să se odihnească, Doamne, în noi, Duhul Tău, ca o pasăre într-un pom roditor, lumină din lumină, cer din cer, ca pâinea în cuptor.

         Să se odihnească, Doamne, în noi, Duhul Tău, ca rugăciunea în așternutul fecioarei, ca un cântec nou în glasurile bisericii.

         Să se odihnească, Doamne, în noi, Duhul Tău, ca tatăl în fiul, ca sufletul în trup, ca lumina în întuneric, ca sunetul în trâmbițe, ca ochii mei în psaltire, ca cele ce nu sunt în cele ce sunt.

Paul Aretzu