D-le inspector-șef, degringolada din politica românească a scos la iveală fața hâdă, deplorabilă a instituțiilor de stat, care au misiunea să asigure bunul mers al țării. Cât de politizată este instituția pe care o conduceți și cu ce probleme vă confruntați în aceste momente, din această cauză?
Instituțiile de stat sunt parte a mecanismului prin care un guvern își duce la îndeplinire Programul de Guvernare. Instituția pe care o conduc funcționează din anul 1999 în baza unei legi speciale, atributul principal fiind acela de control atât în domeniul relațiilor de muncă cât și al securității și sănătății în muncă. Practic verificăm dacă angajaților li se respectă drepturile prevăzute în legislația muncii. Un alt atribut important pe care punem accent în ultimii ani este acela de informare, îndrumare și monitorizare cu scopul remedierii deficiențelor de la nivelul fiecărui angajator. Prevenția este o parte importantă a activității instituției noastre aceasta fiind în ultima vreme ”politica” transmisă de instituțiile superioare.
De când lucrez în cadrul I.T.M. Olt, nu pot spune că am găsit o instituție politizată și nici nu s-a politizat între timp. Peste 90% din angajații instituției sunt funcționari publici și există limitări în ceea ce înseamnă manifestările cu caracter politic, cunoaștem legea și o respectăm. Mai mult decât atât, cred că o instituție de control nu trebuie condusă politic și vă pot spune că nu am avut niciun fel de presiune în acest sens.
Vorbiți-ne despre echipa dvs., despre acțiunile de control întreprinse în ultimul timp de aceasta, despre eficiența acestor acțiuni…
Când vorbesc de echipa mea îmi place să vorbesc de toată instituția. Eu provin din rândurile lor, sunt angajat al ITM Olt încă din anul 2000, am găsit o echipă unită și încerc să o păstrez la fel. Instituția are 42 angajați din care jumătate lucrează la compartimentele de control și așa cum vă spuneam mai devreme, în activitatea de control, am inserat partea de prevenție, de îndrumare și monitorizare, însă acest lucru nu înseamnă că nu sunt sancționate cazurile grave de încălcare a legislației din domeniul de competență. Munca fără forme legale ne dă încă bătăi de cap, cu toate că aceste situații în care am identificat persoane care lucrează „la negru” a scăzut la mai puțin de jumătate în ultimii ani și are în continuare un trend descendent. De asemenea, în domeniul securității și sănătății în muncă avem cuprinse in Programul propriu de acțiuni foarte multe acțiuni de informare a angajatorilor, a serviciilor externe de prevenire și protecție, pe diverse teme și domenii de interes, pentru că în acest domeniu al protecției muncii este mai ușor și mult mai eficient să previi decât să combați.
După cum s-a văzut, încă de la începutul acestei epoci legislative, schimbările dese la nivelul cel mai înalt al guvernului României au generat, la rându-le, tot felul de modificări legislative. Care sunt aceste modificări de ultimă oră, de care oamenii muncii și angajatorii lor din Olt, din ce în ce mai puțini, trebuie să țină cont?
Legislația în domeniul relațiilor de muncă, a securității și sănătății în muncă este reglementată de aproximativ 40 acte normative însă cu toate acestea ea trebuie să țină pasul cu noile tendințe de pe piața forței de muncă și aici putem aminti anumite acte normative care reglementează telemunca – Legea nr.81/2018, internshipul – Legea nr.176/2018, detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale – Legea nr.16/2017, aceste acte normative au venit în sprijinul angajatorilor și au reglementat o zonă neacoperită de legislația din România.
Bineînțeles că anumite prevederi legislative ar trebui revizuite. Noi, ca instituție subordonată Inspecției Muncii avem atributul de a propune modificări, am făcut acest lucru și nu de puține ori au avut finalitate.
În ceea ce privește numărul angajatorilor și angajaților vă pot spune că statistica vă contrazice, aceștia sunt din ce în ce mai mulți, piața forței de muncă este în continuare deficitară la capitolul ofertă. Asta înseamnă că au fost create noi locuri de muncă care au atras persoane ce, acum 4-5 ani, nu erau ocupate în muncă.
Care sunt măsurile coercitive și sancțiunile pe care le aplica instituția dvs. pentru încălcarea legilor de către angajatori și ce măsuri de prevenire aveți, înainte de a „tăia în carne vie”?
Ne întoarcem tot la legislație care stabilește și sancțiunile pe care le pot aplica inspectorii de muncă și dintre toate acestea cele mai mari sunt pentru primirea la muncă de persoane pentru care nu s-au încheiat contracte individuale de muncă, sancțiunea maximă putând ajunge la 200.000 lei. De la începutul anului am avut deja 2 agenți economici care au fost sancționați cu astfel de amenzi pentru că au fost identificați cu 12, respectiv 15 persoane care lucrau fără forme legale. Este sancțiunea cea mai drastică prevăzută în legislația muncii, amenda fiind de 20.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără contract.
Legea prevenției nu atinge și zona muncii „la negru” și, de altfel, e greu de crezut că agenții economici nu cunosc la ce riscuri se supun în astfel de situații. Cu toate acestea începând din anul 2018 notificăm angajatorii asupra unor prevederi minimale din legislația muncii, prima informație fiind despre obligația angajatorului de a întocmi contracte de muncă fiecărui angajat.
În altă ordine de idei vă pot spune că anul trecut în urma celor 2780 controale efectuate au rezultat 68 amenzi, deci sub 3% din numărul total de controale, majoritatea fiind aplicate pentru muncă nedeclarată, nerealizare măsuri dispuse sau în urma producerii unor accidente de muncă.
Putem vorbi de performanță în domeniul în care activați?
Sigur că da. Fiecare funcționar public are de îndeplinit anumite obiective și indicatori de performanță, munca fiecăruia fiind cuantificată pe baza acestora. De asemenea, calificativele obținute de conducerea instituției reflectă același lucru și de când îndeplinesc funcția de inspector șef acestea au fost la nivel maxim.
Pe lângă aceste criterii de performanță, eu cred că diminuarea fenomenului muncii nedeclarate, reducerea numărului de evenimente în care sunt implicați lucrătorii sunt obiective pe care ni le-am propus și care pot vorbi performanța noastră ca instituție. Vă las pe dumneavoastră să apreciați dându-vă câteva detalii despre evoluțiile din ultimii 5 ani: munca nedeclarată s-a redus cu mai mult de 60% iar numărul de evenimente grave în care au fost implicați lucrătorii a scăzut la jumătate. Performanța nu este legată doar de cei 2 indicatori, dar reflectă o mare parte din activitatea noastră.
Care este mesajul dvs. general pentru angajatorii din județul Olt?
Un mediu de muncă sigur și sănătos este un obiectiv spre care tind din ce în ce mai mulți angajatori, pentru că au înțeles că productivitatea muncii este direct proporțională cu acest standard. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, au găsit în instituția noastră un partener de dialog, care prin acțiunile întreprinse nu a urmărit sancționarea deficiențelor ci identificarea și înlăturarea acestora. Vrem să continuăm în același sens. Respectarea legislației muncii nu trebuie să fie impusă doar de actul de control.
Aș dori ca instituțiile de control să nu mai fie privite de anumiți agenți economici cu scepticism, întrucât scopul nostru nu este să aplicăm amenzi. Identificarea unor deficiențe nu conduce automat către sancțiune, dar identificarea și înlăturarea acestora este scopul celor care verifică, iar efectele sunt benefice cele două părți implicate în procesul de muncă.
Am convingerea că majoritatea angajatorilor din județul nostru au cele mai bune intenții pentru proprii angajați.
Dumitru Sârghie
