Într-un text, absolut autentic, nepublicat vreodată, Pan. M. Vizirescu îl desființează pe Mihail Sadoveanu! Asta, pentru toți pigmeii „geniali”, care spun și azi că Pan. M. Vizirescu a fost un scriitor minor.
M-am tot codit, în această zi, să dau sau nu drumul în eter la aceste rânduri scrise de Pan. M. Vizirescu, după câțiva ani buni de la ieșirea lui din „Exilul de taină”, adică prin anii ’70, în plin comunism. Era dificil să publice undeva, oficial, un astfel de text într-o perioadă a „erei ticăloșilor”, cum o numea Marin Preda, mai ales că el, cel care fusese condamnat pe viață, de așa-zisul Tribunal al poporului, a cărui portavoce a fost Alexandra Sidorovici, soția bolșevicului Silviu Brucan, era considerat încă dușmanul de moarte al comunismului.
Trăim și azi vremuri ultraglobaliste, internaționaliste și m-am gândit că deranjez anumite „capete pătrate, cârpite pe alocuri cu ași de treflă”, cum ar zice Fănuș Neagu. Dar, fiindcă, în curând, vom celebra ziua inegalabilului poet al neamului, Mihai Eminescu, mi-am luat inima în dinți și am eliberat acest text din propria-i însingurare, repet, text absolut autentic, scris pe un petec de hârtie de Pan. M. Vizirescu. Iată însemnările lui Pan, în toată splendoarea lor naționalistă…
«Bădia Mihai[l]
Într-un interviu la TV, fiica lui Mihail Sadoveanu* (Profira-n.r!) a spus că tatăl ei a fost și a rămas de stânga, ceea ce se traduce ostil neamului său. Îl privește dacă așa i-a fost sufletul, disponibil pentru a[-i] ajuta pe cei ce dușmăneau neamul românesc, precum s-a dovedit în guvernarea comunistă, pe care a slujit-o cu devotament, ajutând la teroarea ce s-a dezlănțuit de [către] cei iubiți de sine.
Numai un lucru îl acuză cumplit. De ce se amestecă în istoria neamului nostru și nu lasă voievozii să „doarmă-n colb de cronici”? De ce nu-l lasă pe Eminescu, în somnul lui sfințit de suferința ce i-au provocat-o străinii acaparatori de țară și de ce se regăsește în[tre] slugile lor, cele pe care [Eminescu] le-a înfierat pentru veșnicie?
„Cine-a îndrăgit străinii
Mânca-i-ar inima câinii(…)”
Ăsta este Eminescu, fiu al acestui neam oropsit, maltratat și jefuit de toți patriotarzii lui Sadoveanu, cu stânga lui.»
Dumitru Sârghie
