AcasăDiverseROMÂNI, TREZIȚI-VĂ!

ROMÂNI, TREZIȚI-VĂ!

I

Dragi romani, nu vă treziți?
Până când stați adormiți?
Nu vedeți ce este-n țară,
Ce se pregătește-afară?

ion anuta
Ion Anuța

II

N-auziți de zeci de ani
Cum ai țării cărturari,
Câți au mai rămas din toți
Și tribuni și patrioți,
Că vă strigă și vă cheamă
S-apăram această țară?

III

N-auziți și nu vedeți
Cum ai noștri cântăreți
Vă tot cheamă prin folclor,
Glia țării s-apărăm?

IV

Care din voi doresc iar
Pe al țării scump altar,
Cizma grofului maghiar?
Ați uitat? Nu v-a ajuns
Lacrimi, sânge, cât a curs?
Câte mame și-au plâns fiii,
Care zac în tina gliei?
Cum din iarba care crește
Sângele ce-a curs, vorbește?
Câți prunci, bătrâni și femei
Au ucis acești mișei?

V

Așa repede-ați uitat
La Trăsnea ce s-a’ntâmplat?
Acești fii ai lui Attila
Nu cunosc ce este mila.
Mâncători de carne crudă
Azi le spunem ca s-audă
Că romanii-s răbdători
Și de oaspeți primitori,
Dar de-i vorba despre neam,
Despre-al țării sfânt altar,
Despre vatra românească,
Domnul Sfânt să va ferească!
Pentru-al țării sfânt pământ,
Nu scăpați nici în mormânt!

VI

Ajunge, ați mers departe,
V-am iubit, v-am dat de toate:
În limba voastră facultate,
Aveți aleși în Parlament,
Dar n-aveți niciun respect
De țara-n care v-ați născut
Și vă-nbuibați pe-al ei pământ.

VII

V-am pus miniștrii prin guverne
Strigoi în fruntea țării mele,
Ca niște lupi conduși de-afară,
Ați sfâșiat aceasta țară.

VIII

Doar țara mea l-a propulsat
Pe-al vostru popă reformat,
La Bruxelles mare deputat,
Care-o blamează ne-ncetat –
Iredentist neobrăzat.

IX

În țara asta v-ați născut
Și vă hrănește-al ei pământ
Și-n țara asta ați crescut.
V-ați înmulțit, trăiți cu toți
Și-acum, conduși de niște hoți,
Care ne mint fără-ncetare
Ne călcați steagul în picioare,
Acest stindard iubit de noi
Purtat de-ai neamului eroi,
În lupte pentru trupul țării,
Pe care nu-i vom da uitării.
Și tac ai noștri guvernanți
Mânjiți de voi cu mulți talanți.

X

Nu vă oprim dacă doriți
În maghiarime să trăiți,
Să v-arătăm cât v-am iubit,
Aveți transportul gratuit,
Puteți pleca la ei oricând,
Dar nu uitați acest pământ,
Acest Ardeal e românesc,
Udat cu sânge strămoșesc.

XI

Avem și noi niște lichele
Aleși în fruntea țării mele,
Ce le-au luat mințile arginții
Ce-și vând pe aur chiar părinții
Și ne fac neamul de-ocară
Și-și construiesc averi pe-afară,
Dispuși oricând să târguiască
A țării vatră părintească.

XII

Nu văd, n-aud și nu vorbesc
Ba, chiar cu voi se sfătuiesc,
Cum să vă dea câte-o halea
Pe doi arginți, din țara mea.

XIII

Când veți pleca, să-i luați cu voi
Pe trădători și pe strigoi
Căci de rămân, ai lor copii
Îi vor găsi prin pușcării.

XIV

Nu este loc de tânguială
Când este vorba despre țară,
Despre hotare, despre neam
Și despre glia din Ardeal,
Suntem un neam de patrioți
Și nu lăsam țara la hoți.

Ion Anuța (76 ani)
Marți, 27 august 2013, Slatina


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments