Părea să fi murit trecutul, dar ne-am înșelat amarnic. Viitorul nostru liberal lunecă pe tăișul unui prezent morbid. Societatea românească s-a destrămat iremediabil. Dezbinarea și indiferența cu care ne fericesc actualii politruci ieșiți, parcă, pe bandă rulantă, din „Ferma animalelor”, de George Orwell, sunt echivalente crimei împotriva poporului român. Diferențele dintre formațiunile politice ale PSD, PNL, USR PLUS și AUR sunt legate doar de cifrele din sondaje. Nestăvilita lor dorință de a pune mâna pe finanțele țării este similară.
Românii se urăsc amarnic între ei, fiindcă sunt izolați de clasa politică, pe scena țării rulând același film al „luptei palatelor împotriva colibelor”, al „războiului bogaților împotriva săracilor”, și spun asta fără nicio conotație populistă, socialistă.
Pesediștii nu mai sunt demult de stânga, liberalii nu sunt de dreapta sub nicio formă, ba, dimpotrivă, fredonează Internaționala Socialistă, cu sediul la Kremlin, useriștii sunt în… PLUS, n-au nici ideologie, nici doctrină, nici Dumnezeu și sunt capabili de orice alianță, pentru a controla și vinde Statul Român, iar cei de la AUR, prin reprezentantul lor caricatural și analfabet, jignesc naționalismul românesc, care a decurs din Eminescu și a trecut prin Iorga, Crainic, Dimitrie Gusti, Vasile Voiculescu, Caracostea, Pan. M. Vizirescu etc.
„Ca să fii un bun european, trebuie mai întâi să fii un bun român”, spunea, cândva Cărtărescu. Nu am cunoștință, la ora aceasta, dacă eternul candidat la Premiul Nobel pentru Literatură își mai menține această frumoasă zicere. Căci, nu vedeți, astăzi, personalitățile țării își schimbă ideile, precum șosetele, de la o zi la alta. Așa cum face președintele Iohannis, numai că șosetele lui par a fi pătate cu sângele celor care-au murit în Decembrie 1989 pentru democrație și al celor care au fost gazați de căpeteniile jandarmilor, în acel august de tristă amintire.
Despre Cîțu nu am ce vorbi, nici ce scrie. Sper să iasă cât mai curând din istorie. Mi-ar fi plăcut ca Orban să aibă ideile pe care ale are astăzi cu ceva mai mult timp în urmă. El a avut, deși, acum, a fost înjunghiat pe la spate de Iohannus Bifrons, o mare contribuție la decăderea Partidului Național Liberal, promovând proști și pipițe cu nemiluita.
În concluzie, trebuie spus că ieșirea din acest marasm, în care ne-au introdus toate partidele politice și în care Iohannis cu saltimbancii lui doresc să ne îngroape, nu se întrevede. Neantul ne pândește de la toate colțurile… Spaima de iremontabil, de fărădelege, de anarhie ne-a împietrit în proiect… În loc să strângem rândurile, să ne rezemăm unul de altul, să reinventăm iubirea, noi ne urâm mai tare ca niciodată.
Obsesia morții lor și disperarea care ne-au cuprins sunt bucuria și cozonacul zilnic al tuturor trădătorilor de neam și țară. România agonizează…
