Emergența lui Călin Georgescu în fruntea clasamentului electoral este rezultatul unui cumul de factori. Pe de o parte, românii au devenit profund dezamăgiți de alianța PSD-PNL, percepută ca o construcție lipsită de coerență și principii, menită doar să conserve privilegii. Pe de altă parte, discursul său populist, anti-globalist și aparent „patriotic” a fost susținut de structuri transfrontaliere ce par să graviteze în jurul influenței rusești. Sprijinul imperialist al Kremlinului, evident în promovarea unor idei care dezbină societatea occidentală, a avut un impact surprinzător chiar și în inima unui fief PSD precum Slatina.
PNL-ul, incapabil să își redefinească identitatea și prins în dansul cu PSD, a suferit o erodare majoră. În cazul „Bunelului” (Nicolae Ciucă), lipsa carismei și mesajul fără substanță au adus un rezultat dezastruos. Dansul festiv cu Mario De Mezzo, în loc să atragă voturi, a subliniat artificialitatea unei campanii lipsite de viziune.
Rezultatul din Slatina reflectă schimbări profunde: electoratul nu mai este fidel partidelor istorice, ci votează emoțional, împins de nemulțumiri acute și promisiuni „mesianice”. Victoria lui Călin Georgescu aici subliniază fragilitatea hegemoniei PSD și inabilitatea liderilor locali de a mai controla masele.
În cazul unei victorii a Elenei Lasconi, România ar putea vedea o reconfigurare politică interesantă. Fosta jurnalistă are potențialul de a sparge paradigma tradițională și de a evita alianțele toxice cu PSD și PNL. Totuși, presiunea politică internă și internațională ar putea să o oblige să negocieze cu aceste partide pentru stabilitate.
O victorie a lui Georgescu ar însemna o întoarcere spre un naționalism extremist, promovat de AUR și Șoșoacă, acompaniat de o retorică anti-occidentală. Acest scenariu ar izola România pe scena europeană, având consecințe economice și politice dezastruoase.
Declarațiile lui Georgescu despre „înțelepciunea rusească” sunt un afront la adresa suveranității și demnității românilor. Cum poate un naționalist autentic să își lege speranțele de un regim imperialist ce a invadat o țară vecină? Aceste contradicții subliniază pericolul populismului ipocrit.
România se află într-un moment critic al istoriei sale. Victoria lui Trump în America, care marchează un nou val de populism global, influențează indirect și scena românească. Totuși, răspunsul nu stă în alianțe toxice sau în discursuri naționaliste extreme, ci în construirea unei clase politice autentice, bazate pe competență, valori democratice și o viziune modernă. România trebuie să învețe din erorile trecutului și să își apere locul în familia europeană, departe de influențele imperiale ale Estului.
Dumitru Sîrghie
