În anul 2004, când au fost demarate lucrările la canalul Bîstroe, comunitatea geografică din România, prin Societatea de Geografie din România, Institutul de Geografie al Academiei Române, facultățile de geografie din universitățile București și Cluj-Napoca și alte asociații de specialitate au emis următorul comunicat:
„Protecția și conservarea zonelor umede, cu deosebire a celor deltaice – adevărate laboratoare în care se îmbină procesele fizico-geografice cu cele hidrologice, cu un impresionant capital genetic al biodiversității – reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale comunității internaționale de profil.
Delta Dunării este una dintre cele mai reprezentative delte ale Terrei, în care protecția faunei și florei a început încă din anii 30 ai secolului al XX-lea și a fost statutată în 1990, prin înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării, la care s-a adăugat, în 1998, delta secundară a brațului Chilia, de pe teritoriul Ucrainei. Delta Dunării, în ansamblul său, constituie un model de protecție și conservare a biodiversității, apreciat și confirmat de toate forurile și autoritățile mondiale pe probleme de mediu.
Patrimoniul floristic și faunistic al Deltei Dunării este deosebit de bogat și reprezentativ sub aspectul biodiversității. Aici au fost inventariate 1625 de specii de plante și 3770 de specii de animale, dintre care 1530 de specii de insecte, 70 de specii de melci, 190 de specii de pești, 16 specii de reptile, 8 specii de broaște, 325 de specii de păsări și 34 de specii de mamifere. Dintre cele 325 de specii de păsări, 166 clocesc în Delta Dunării, iar celelalte sunt oaspeți de iarnă și de pasaj (de primăvară și de toamnă), 9 specii fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii.
Imediat după constituire, în anul 1990, Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută și inclusă în rețeaua mondială a rezervațiilor biosferei. În cadrul programului „Om și biosferă”, lansat de UNESCO, încă din 1970, delta noastră a fost catalogată drept „zonă umedă de importanță internațională”, în special ca habitat al păsărilor de apă.
[…]
În contextul acestui efort românesc și mondial de a proteja arealul Deltei Dunării, acțiunea de realizare a unei axe de navigație maritimă în spațiul ucrainean – canalul Bîstroe (Stambulul Nou) din delta secundară a brațului Chilia și continuarea sa pe brațele Stambulul Vechi și Chilia, linie de graniță între România și Ucraina – constituie un act de sfidare și de încălcare gravă a convențiilor la care și Ucraina a aderat.
Consecințele realizării acestei axe de navigație maritimă vor fi multiple și vor afecta, în egală măsură, zonele riverane, atât delta românească, pe aproximativ 115 km, cât și delta secundară a brațului Chilia (delta ucraineană). Ar putea fi afectate regimurile hidrologice de suprafață și subteran, flora și fauna, ariile strict protejate, dintre care cele mai mari și mai importante sunt Roșca-Buhaiova (aici ar putea fi afectată cea mai mare colonie de păsări protejate – pelicani, cormorani mici, lopătari, egrete mari, stârci – nu numai din rezervație, ci chiar din Europa) și pădurea Letea, situată în imediata apropiere, o enclavă cu specii de plante care reflectă condițiile zonei mediteraneene, un unicat pentru poziția sa în latitudinea nordică.”
Prof. dr. Ștefania MARINEANU
