În aceste momente, cel puțin din punct de vedere moral, Slatina e ca o casă prăbușită după cutremur… Este inutil, dragi cititori, să re-despic acum firul în patru, ca să vă reamintesc cine a declanșat acest seism și ce efecte devastatoare a avut și va avea el asupra vieții noastre de zi cu zi.
Ca ziarist de provincie, înjurat și prețuit cam în aceeași măsură de cititori, am încercat, în stil propriu, de câțiva ani încoace, să previzionez acest cataclism și să le atrag atenția politrucilor care au prosperat zi de zi, ceas de ceas, de pe urma dezastrului provocat de ei înșiși. Și m-am străduit, întotdeauna, să subliniez care a fost partea noastră de vină: a electoratului slătinean, a societății civile, a ziariștilor, din plutonul cărora nu m-am exclus niciodată, recunoscându-mi compromisurile și scăderile… A ziariștilor care, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, s-au format după chipul și asemănarea celor care au deținut puterea și finanțele în acest județ roșu.
Am arătat, de asemenea, neputința Opoziției liberale în fața ocupației pesediste, dar și cârdășia acesteia, în ceea ce privește devalizarea banului public. Mai clar, „m-am pus bine” și cu Puterea și cu Opoziția, primind admonestări din ambele tabere.
Mai mult, unii „oameni de bine” m-au sfătuit „părintește”să mă rezum la a scrie doar poezie, fiindcă s-ar putea ca, într-o zi,… să nu se știe de unde-mi vine beleaua. Și că ar trebui să mai tac dracului din gură, pe la televiziunile care, totuși, mă invită (Digi 24 Craiova, Etalon Rm. Vâlcea sau Prima TV Slatina). Nu de alta, dar „nu e bine să te joci cu focul!”
Ce ne cer, de fapt, acești huligani și haiduci în dialectologie și sovietism? Să ne mulțumim cu libertatea de a fi proști sau măcar de ne preface, sine die, că suntem proști.
Eu pe prostul n-am făcut-o și nu o s-o fac niciodată, chiar dacă, v-am mai spus, am făcut destule greșeli și compromisuri în cei peste 20 de ani de jurnalism…N-am făcut-o pe prostul, fiindcă mi-a fost teamă să nu rămân așa. Acești politruci, care sunt, de fapt, niște oameni de rând, ca și mine, ajungând conjunctural la Putere, trebuie să știe că nu vom înceta să demascăm impostura aflată la conducerea acestui oraș, și nu-i vom lăsa să le distrugă copiilor noștri viitorul. Vom lupta cu armele pe care le avem și să nu se mire, dacă ziariștii, care au fost nevoiți să le cânte până acum în strună, vor pune și ei umărul…Deja fac acest lucru, ce-i drept, cu oarece timiditate. Fiindcă, nu-i așa?, totul are o limită…
În comunism, exista un fel de depresie socială, o nevroză, care îți inducea frica și care îți încleșta gura, obligându-te să nu păcătuiești împotriva regimului nici măcar în gând. Astăzi, în democrația originală marca Victor Ponta, depresia s-a transformat în schizofrenie. Iar de acest diagnostic profită șmecherii, miliardarii și mafioții care ne-au interzis dreptul la speranță. Presa, fie ea și cea mai titrată, trebuie să tacă, fiind, la rându-i, șantajată și boicotată financiar, Opoziția tace, fiindcă a furat cot la cot cu actuala Putere, intelectualii, în mare măsură, sunt niște curve, care defilează și cu crucea și cu steaua, țăranii sunt săraci lipiți pământului, de fapt, ei nu mai sunt țărani încă din timpul colectivizării forțate, muncitorii flămânziți îngenunchează și plâng la ruinele de altădată ale comunismului, ca la Sfintele Moaște. Vorbesc de acele ruine care au fost cândva mari citadele industriale. Sindicatele sunt în solda Puterii și e destul să-l privești pe Liviu Pop, un sindicalist de două parale, cum poartă șosetele murdare de sânge ale lui Ion Iliescu și Victor Ponta, și îți vei da seama de netrebnicia sindicatelor românești.
Așadar, celor care îmi spun să tac și să scriu poezii le voi spune, cu toate riscurile, că nu tac, iar poeziile mele le pot transforma în armă de luptă, fiindcă, uneori, cuvintele ucid mai tare decât glonțul, așa cum spunea Nichita Stănescu.
Cel mult aș putea să nu mai fiu atâta de încrâncenat, când scriu împotriva celor care au jefuit Slatina, și să-i îndemn pe slătineni să reconstruiască acest oraș, râzând. Iar DNA să își facă, în continuare, treaba, conform legilor acestei țări.
Dumitru Sârghie
Sa facem haz de necaz? Nu-i destul ca ne-am facut de ras cu oltenii si …rasul lumii,ce ne mai trebuie bube-n cap si cocoase-n spinare.A, era sa uit ,prazul si mancatorii de ciorba de praz,parca tot slatineni erau.Cine vreti sa reconstruiasca,mancatorii de praz? Nicio sansa ,prazul contine o substanta care tampeste,la olteni numai daca mananci capu’ la peste ai sanse sa devi mai destept !