Matematicianul Nicolae Teodorescu a fost foarte bine cunoscut nu numai în lumea universitară și academică din țara noastră dar și peste hotare. Profesorul, OMUL Nicolae Teodorescu a fost permanent în „continuă și susținută mobilitate tinerească”.
Născut la 15 iulie 1908, în București, Academicianul Nicolae Teodorescu și-a făcut toate studiile, inclusiv universitare în orașul natal. A urmat șapte clase la Liceul „Spiru Haret”, ultima clasă făcând-o la Seminarul Pedagogic „Titu Maiorescu”, unde și-a trecut și bacalaureatul, în 1926. A urmat Facultatea de Științe a Universității București, luându-și licența în matematici, în 1929. A plecat la Paris, unde, la 25 aprilie 1931 și-a susținut teza de doctorat în matematici, la Sorbona, care l-a făcut bine cunoscut în lumea matematică de atunci.
Eminentul matematician Nicolae Teodorescu, a fost singurul român care și-a susținut teza de doctorat la o universitate străină, în fața unei comisii cuprinzând un savant român, Dimitrie Pompeiu, care alături de alți doi matematicieni francezi, sub președinția cunoscutului savant francez Henri Villat, i-au recunoscut meritele. După susținerea doctoratului la Paris, întors în țară, în octombrie 1931 este numit asistent al profesorului O. Onicescu la catedra de mecanică de la secția fizico-chimică a Facultății de Științe din București, ca în 1937 să fie numit conferențiar suplinitor de mecanică la Academia de Arhitectură din București.
La 1 octombrie 1942, este numit profesor titular de geometrie descriptivă la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii București, pentru ca, în 1948, să fie numit șef de catedră la Universitatea București, Facultatea de Matematici, unde a predat până în anul 1978. În acest an, devine profesor consultant și director onorific al Centrului de Calcul al Universității București.
Academicianul Nicolae Teodorescu a participat, ca delegat al țării noastre și a făcut comunicări foarte multe la congrese și colocvii străine, făcând cunoscută și peste hotare școala românească de matematică. Amintim numai că al patrulea Congres al matematicienilor români, din mai-iunie 1956, s-a desfășurat într-o înaltă ținută științifică, cu mulți participanți străini, deoarece principalul organizator a fost domnia sa. Desfășurând o bogată activitate științifică Academicianul Nicolae Teodorescu s-a ocupat cu predilecție de domeniul analizei matematice.
Aici, cred că este cadrul cel mai potrivit să spunem câteva cuvinte despre profesorul, Omul Nicolae Teodorescu. Este greu de conceput o formă mai completă de activitate în slujba învățământului matematic decât aceea pe care a trăit-o decenii, profesorul Nicolae Teodorescu.
Cei care l-am putut urmări în neobosita sa activitate, nu ne-am mirat dacă astăzi îl vedeam la lecția deschisă a unei educatoare iar mâine era prezent într-o comisie de doctorat. Între aceste două jaloane – cel al contactului cu primele noțiuni intuitive matematice și cel al deplinei realizări – profesorul nu a scăpat din atenție nici o treaptă. Gimnaziul împărțea cu liceul – aproape în aceeași măsură – interesul preocupărilor domniei sale.
Bogata rubrică de probleme a „Gazetei Matematice”, participarea directă la etapele finale ale concursurilor de matematică, broșurile cu adresă directă „Matematica în gimnaziu”, coordonate de domnia-sa, consfătuirile metodice cu teme specifice sau inspecții de gradul întâi făcute în școli generale, coordonarea unor concursuri, cum au fost: „Gheorghe Țițeica”, „Traian Lalescu”, „Dan Barbilian”, „Gheorghe Vrânceanu” etc. Sunt dovezi elocvente în sprijinul celor afirmate. Pentru că a coordonat și Concursul „Gheorghe Țițeica” la care au participat elevi și profesori din județul Olt, se cuvine să spun mai multe amănunte. Acest concurs a fost inițiat, în 1979, de profesorii George Vraciu și Dimitrie Drăghicescu de la Facultatea de Matematică – Universitatea Craiova și cu sprijinul Filialelor județene ale S.S.M. și al Inspectoratelor Școlare județene ale Olteniei (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), coordonat fiind de academician Nicolae Teodorescu, pe atunci Președintele S.S.M din România. Concursul se adresa elevilor claselor VII-XII, urmărind cultivarea pasiunii și aptitudinilor pentru matematică.
Slatina a avut onoarea să fie gazdă la cinci ediții: a IV-a – mai 1982; a VIII-a – mai 1987; a XV-a – mai 1993; a XXI-a – mai 1999; a XXVI-a – mai 2004. La fiecare ediție, academicianul Nicole Teodorescu a participat, indiferent de locul în care se desfășura. La Slatina, se simțea foarte bine, ca un adevărat prieten al elevilor și profesorilor din județ. „Reprezentanții județului Olt au obținut, de fiecare dată, rezultate remarcabile atât la proba individuală, cât și la cea pe echipe, demonstrând astfel că școala matematică a județului este pe drumul bun, că profesorii de specialitate îndrumă cu competență pregătirea oricărui concurs de matematică, asigurându-se o continuitate a activității din cercurile științifice”, scriam în calitate de fondator al acestui concurs și de președinte al Filialei Olt a S.S.M., în Oltpress –mai 2004. Menționez faptul că, la ediția din 1999, mai, când i-am dus, personal, invitația, nu se simțea bine și nu a putut să ne onoreze cu prezența. Ediția din mai 2004 a și fost ultima ediție a Concursului, acesta desființându-se.
Nu pot să nu specific că la ediția din 1993, la Slatina elevii și profesorii de matematică din Olt l-au sărbătorit pe Academician cu ocazia împlinirii a 85 de ani. Pe lângă concursul „Gheorghe Țițeica”, dedicat elevilor, avea loc, de fiecare dată, „Sesiune de comunicări” ale profesorilor de matematică, cu participanți din cele cinci județe, fiind coordonate de domnul academician N. Teodorescu. Aș exemplifica pe cea din mai 1993, care avea ca temă „Programele de matematică și manualele alternative în contextul reformei din învățământ”. Aceste consfătuiri aveau loc anual, la Slatina, chiar dacă Concursul avea loc în alt județ. Erau dezbătute teme interesante, cum ar fi „Matematica și metalurgia”, „Aplicații ale matematicii în agricultură” etc. Exemplific, Consfătuirea din 12-13 iunie 1983, cu tema „Aplicații ale matematicii în agricultură”, care s-a desfășurat sub patronajul domnului Academician, la care au participat cadre didactice universitare de la Universitatea București, Craiova, Institutul Politehnic București, Ministerul Agriculturii etc. Trebuie menționat că lucrarea profesoarei Iacob Marinela, Liceul Industrial Nr. 2 Slatina, „Posibilități și modalități de aplicare în agricultură a matematicii claselor a IX-a și a X-a în mediul rural” a fost promovată la etapa finală a Festivalului „Cântarea României” unde a și obținut medalia de aur.
Una din ideile valoroase puse în circulație de Profesor cu mulți ani în urmă, „Laboratorul de matematică”, a avut sursă atenția cu care a încercat să surprindă fenomenul înțelegerii și însușirii matematicii în fazele de început. Cât de bucuros era când vizita un astfel de laborator la Liceul „Radu Greceanu”, Slatina sau la Școala Gimnazială Nr. 2 Caracal.
Elevii și profesorii lor au beneficiat cel mai mult de numeroasele inițiative ale Profesorului, toți fiind partenerii unui dialog viu întreținut de Academician, având ca unic scop îmbunătățirea învățământului matematic românesc și implicit al celui din județul Olt. Profesorii au fost îndemnați să participe ca autori la elaborarea culegerilor de probleme, să-și exprime și să-și publice realizările matematice, în cadrul numeroaselor consfătuiri regionale și republicane sau în Gazeta Matematică – publicația metodică pentru profesori – a cărei reapariție s-a datorat eforturilor și insistențelor domniei sale sau să profite de „odihna activă” a cursurilor de vară de la Predeal, Călimănești sau din alte locuri.
Că Omul Nicolae Teodorescu a fost mereu alături de elevi și profesorii de specialitate din Olt o demonstrează și faptul că ne-a aprobat, ca, începând cu luna mai 1983, anual, numărul Gazetei Matematice, seria B, să fie integral, editată de elevii și profesorii din Olt. Acest fapt s-a întâmplat până în mai 1989. Ce bucurie era pentru elevii care își vedeau numele în paginile Gazetei!? Adaug și faptul că, la propunerea noastră, în 1979, s-a înființat în G.M.B, rubrica „probleme propuse” pentru învățământul primar agreată foarte mult de domnul academician.
În calitate de președinte al Societății Științifice de Matematică din România, Academicianul Nicolae Teodorescu a sprijinit substanțial Filiala Olt, prin coordonarea directă a acțiunilor metodico-știinfice organizate, prin prefațarea unor cărți elaborate de profesori de specialitate din județ, prin inițierea unor cursuri pentru învățători, a unor consfătuiri pe teme de matematică modernă pentru aceștia, deschizând paginile Gazetei pentru elevii și profesorii noștri, reușind astfel să împingă spre cele mai fragede vârste atracția către matematică.
A apreciat foarte mult concursul de matematică al elevilor de clasa a IV-a, început în 1979 la Slatina, care a ținut până în 1999. A participat la înființarea subfilialei Caracal a Filialei Olt a S.S.M. Participarea dânsului la acțiunile noastre ne-a mobilizat, ne-a ambiționat, așa încât, paginile Gazetei B erau pline de probleme propuse de elevi sau profesori din Olt sau de numele profesorilor care semnau note matematice sau articole științifice.
De unde avea atâta dăruire pentru matematică, pentru propagarea ei? Răspunsul îl găsim în spusele Academicianului în 1963: „Am făcut-o dintr-un îndemn lăuntric pentru că mă atrăgeau orizonturile abia întrevăzute ale acestei științe cu adânci rădăcini în realitate și cu aripi neasemuite pentru zborul spre adevărul și frumosul universal”.
S-a stins din viață la 7 martie 2000. Academicianul Nicolae Teodorescu și-a adus o contribuție care-i face o deosebită cinste la dezvoltarea învățământului matematic în România și pe care generațiile de elevi și profesori vor ști să o prețuiască.
Personal, am fost impresionat de puterea de muncă a domnului Academician Nicolae Teodorescu, de logica și gândirea aplicate în metodica predării matematicii, în metodologia pregătirii profesorilor de specialitate, dar și de preocuparea dânsului pentru modernizarea învățământului matematic românesc. Am constatat că dezvoltarea sistemului de gândire matematic, riguros, a fost o constantă în activitatea dumnealui, caracteristică preluată de mulți elevi și profesori din județul Olt.
Prof. Dumitru C. Nica, Slatina
