De la Barbu Paris Mumuleanu (cel care s-a adăpat spiritual cu poemele vremii lui Ioan Barac, Vasile Aaron, Iancu Văcărescu, dar și cu meditațiile poetice și religioase ale lui Alphonse de Lamartine), la Ion Minulescu, poetul sinteză între boemă și dadaism, Pan M. Vizirescu, ultimul mare gândirist român, coborâtor din Eminescu și Crainic, Pan cel mângâiat de Iorga pe creștet, și până la uriașul cărturar Marin Mincu, poet, critic și istoric literar, semiolog și eseist de calibru european, cel care a dedicat Slatinei romanul Intermezzo, județul Olt, înglobând fascinantul județ Romanați, a fost un tărâm al literaturii, al cugetării, al poeziei, în special…
Să nu-i uităm pe Dumitru Caracostea, născut în Slatina în anul 1897, universitar de marcă și creatorul comparativ în artă, eminescolog, membru al Academiei Române, pe Virgil Carianopol, caracalean, poet și scriitor de mare respirație artistică, anticomunist, pe Pavel Chihaia, născut în anul 1923, la Corabia, critic de istoria artelor, dramaturg, memorialist, luptător anticomunist, pe Eugen Ionesco, dramaturg, membru al Academiei Franceze, apoi pe Ion Marin Iovescu, de la Spineni, născut în anul 1912, cu al lui roman, „Nuntă cu bucluc”, pe universitarul, scriitorul, doctorul în filologie și fondatorul de reviste, Dumitru Popovici, din Dăneasa, pe scriitorul și muzicologul Ion Potopin din Dobrosloveni, cu cărțile lui „Maieutica luminii”, „Cartea rănilor”, „Liliacul înflorește a doua oară”, „Steaua libertății”, pe bălșeanul Petre Pandrea, jurnalist, filolog, memorialist, pe Anghel Dumbrăveanu, din Dobroteasa Oltului nostru secular, pe Ion Lazu, scriitorul de origine basarabeană, slătinean și prieten cu Pan. M. Vizirescu, pe marele actor, regizor și profesor corăbian Emil Boroghină, pe poetul, publicistul și memorialistul Ion Andreiță, din Perieți și, Doamne, iartă-ne, pe toți cei pe care nu i-am pomenit astăzi, dar pe care îi vom insera în Linia Întâi, în viitorul apropiat.
Am făcut această trecere incompletă, ce-i drept, prin istoria literaturii și culturii județului nostru, pentru a le reaminti creatorilor și oamenilor de cultură, dar, mai ales, celor care administrează actul cultural în acest județ, datoria tuturor de a readuce în fața tinerelor generații trecutul glorios cultural și spiritual al acestor plaiuri sudice… Un trecut din care se poate învăța ce este literatura adevărată, ce înseamnă patriotismul și dragostea de învățătură, ce presupune respectul pentru scrierea și rostirea cuvântului și, mai ales, ce înseamnă educația școlară, care îi are ca fundament pe marii noștri înaintași, profesori, scriitori, critici literari, creatori și critici de artă.
Fiindcă, nu-i așa? „Fără trecut, nu există viitor!”
Prof. dr. Ștefania Marineanu
