AcasăCulturăUn sfert de veac de la nașterea în cer a „Ultimului gândirist”...

Un sfert de veac de la nașterea în cer a „Ultimului gândirist” Pan. M. Vizirescu!

(Despre prietenia dintre Pan. M. Vizirescu, ,,ultimul gândirist” și Tutu Georgescu, muzicolog la Paris, soția celebrului dirijor George Georgescu)

Prietenia dintre Pan. M. Vizirescu (16 aug. 1903 – 27 ian. 2000), cunoscut ca „ultimul gândirist”, și doamna Tutu Georgescu, muzicolog la Paris, reflectă o legătură intelectuală și afectivă bazată pe interese culturale comune și pe admirația reciprocă pentru valorile românești.

Vizirescu, figură marcantă a curentului gândirist și o personalitate importantă în cultura interbelică românească, s-a remarcat prin activitatea sa de poet, eseist și critic literar, dar și prin atașamentul față de valorile tradiționale și spiritualitatea ortodoxă.

Tutu Georgescu, muza și însoțitoarea de spirit a ultimului gândirist, Pan M. Vizirescu, era de-o frumusețe răpitoare!
Tutu Georgescu, muza și însoțitoarea de spirit a ultimului gândirist, Pan M. Vizirescu, era de-o frumusețe răpitoare!

Pan M. Vizirescu a fost unul dintre ultimii reprezentanți ai revistei „Gândirea”, un curent literar și cultural românesc interbelic, ce promova legătura dintre literatură, spiritualitatea ortodoxă și identitatea națională. De-a lungul vieții sale, Vizirescu a fost activ, atât pe plan literar, cât și jurnalistic, fiind un promotor al valorilor tradiționale românești, chiar și în exilul său interior.

În perioada comunistă, a fost nevoit să trăiască retras din viața publică, însă a continuat să cultive legături, prin corespondență, cu cercuri intelectuale,  chiar din „exilul de taină”, unde a stat   ascuns 23 de ani, de prigoana Securității, care l-a urmărit și după 1989.

Pe de altă parte, doamna Tutu Georgescu era o personalitate recunoscută în domeniul muzicologiei, cu activitate la Paris, unde se afla în exil. Ea a promovat cultura și muzica românească, pe scena internațională, păstrând legături strânse cu românii din diaspora și cu intelectualii din țară, care împărtășeau aceleași valori.

Prietenia lor s-a bazat în mare măsură pe valorile comune: dragostea pentru cultura românească, spiritualitate și tradiții. Deși Vizirescu era mai cunoscut în sfera literară și filosofică, iar Tutu Georgescu în domeniul muzicologiei, amândoi aveau, în comun, un profund   respect pentru moștenirea culturală a României și o dorință de a păstra și promova aceste valori, în fața provocărilor modernității și ale exilului.

Schimbul epistolar între cei doi (destule scrisori se află în biblioteca mea personală!) reflectă, adesea, teme de rezistență culturală și păstrarea unei identități puternice, în contextul unor  vremuri  dificile pentru români. Legătura lor a fost una simbolică, pentru continuitatea valorilor tradiționale, indiferent de distanțele geografice și provocările politice ale vremii, dar și una sentimentală, de un rafinament aparte.

Relația lor se înscrie într-un context mai larg, acela al exilului românesc și al menținerii unui dialog cultural între cei rămași în țară (exilul interior) și cei din diaspora. Atât Vizirescu, cât și Georgescu erau personalități care, fiecare în felul său, contribuiau la păstrarea și transmiterea valorilor românești în străinătate.

Prietenia dintre Pan M. Vizirescu și doamna Tutu Georgescu poate fi privită ca un simbol al rezistenței culturale românești, în fața dificultăților istorice și ca o punte între generații și domenii diferite de activitate, unite de aceleași idealuri culturale și spirituale.

(Ca biograf oficial al lui Vizirescu, am restituit literaturii române, în ediție Princeps, romanul „Păcătoasa”, 23 de conferințe Radio, din perioada 1933-1944, un volum de poeme după manuscris, nepublicate vreodată, și o piesă de teatru, intitulată „Tunetul din munți”, după manuscrisul confiscat de fosta Securitate ceaușistă.

Aștept, în acest sens, o cronică de la universitarul Lucian Chișu, directorul Inst. „George Călinescu” al Academiei Române, după ce, despre ceea ce am făcut eu pentru Vizirescu, au mai scris universitarii Nicu Panea, Gabriela Păsărin, Mihaela Albu, eminescologul Nicolae Georgescu, scriitorii Augustin Doman și Ion Andreiță, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor, Angelo Mitchievici, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor etc.

Deși le-am propus, deseori, celor care, chipurile, răspund de cultura acestui județ, ca, în fiecare an, în ziua de 27 IANUARIE, ziua nașterii în cer a lui Pan. M. Vizirescu, să-l comemorăm cum se cuvine, culturnicii n-au răspuns în niciun fel, „ultimul gândirist” fiind, astfel, exilat și după moarte.

Să ne fie rușine tuturor. Să ai o asemenea personalitate culturală, condamnată de comuniști cu închisoare pe viață și să nu ridici un deget în memoria sa e o blasfemie. Jos criptocomunismul!)

 Dumitru Sîrghie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments