Ieri, miercuri, 14 februarie a.c., Ioan Afumelea (fiul fostului deținut politic, Radu Afumelea) s-a aflat la a 54-a comemorare a foștilor deținuți politici de la Izvoarele, arestați în 14 ianuarie 1961. Iată care sunt astăzi sentimentele domniei-sale, cu privire la fostul regim de teroare impus de comuniști, dar și cum vede domnia-sa indiferența politicienilor de azi față de drama foștilor deținuți politici de la Izvoarele, precum și pactizarea regimurilor post-decembriste cu călăii neamului românesc.
Oare Gigel Știrbu a înțeles vreodată ce s-a întâmplat în 1961, în comuna Izvoarele?
„Astăzi, sentimentele mele sunt destul de amare. Istoricește, sunt mai multe etape cu privire la drama eroilor din comuna Izvoarele, din 1946, până la Revoluția din 1989. Prima etapă a început cu teroarea prin a-i urmării pe cetățenii din Izvoarele care veniseră de pe front și care trebuiau dezarmați. Îi chema Miliția și îi amenința, ca să scoată, chipurile, armele cu care-au luptat pe front. Erau considerați chiaburi, dar – mai ales – legionari, un motiv în plus, ca să-i poată aresta fără judecată. Îi strângeau cu ușa, ca să mărturisească exact ce doreau comuniștii.
Pe părinții mei, în astfel de situații, îi așteptam cu groază acasă, când erau chemați la interogatorii. Mama îmi spunea mereu că de dus se duce la Miliție, dar nu știe dacă se mai întoarce. Această perioadă a ținut până în 1960-1961, când au fost demarate „campanile de lămurire” pentru colectivizarea forțată.
O altă etapă, începe cu momentul 14 ianuarie 1961, când cetățenii din Izvoarele s-au ridicat, s-au dus la primărie, și-au luat cererile de colectivizare, i-au alungat pe comuniști de acolo, apoi a venit armata și a tras asupra oamenilor. Noaptea s-au făcut arestări masive. Cred că au fost arestate, în Căminul Cultural, în jur de 150 de persoane, pe care, apoi, le-au triat, ajungând în închisoare 48 de deținuți politici. Poate că au fost mai mulți, dar conform documentelor studiate de mine la CNSAS, numărul acesta este cert.
Domnule Sârghie, comuna Izvoarele este Golgota județului Olt, cu cei mai mulți martiri, care-au suferit în închisorile comuniste. Pentru singurul motiv că își munceau cu drag pământurile din Câmpia Boianului, pentru a-și întreține familiile.
Din comuna noastră, Securitatea comunistă a format și trimis pentru a-și urmări semenii cei mai mulți agenți se securitate și informatori, care au intimidat, umilit, torturat și ucis oameni nevinovați. Asta au făcut ei.
Din 1961 până în 1964, familiile celor arestați au stat sub bocancul terorii securiste. Uitați-vă în Dicționarul Limbii Române ca să vedeți ce înseamnă cuvântul teroare. Oare fostul ministru al Culturii, „liberalul” Gigel Știrbu, a înțeles vreodată ce s-a întâmplat în 1961 în comuna Izvoarele? Eu cred că nu, pentru că, atunci când am fost la dânsul, ca să-i spun despre noile abuzuri ale neocomuniștilor de la Izvoarele, în ceea ce-i privește pe foștii deținuți politici, domnia-sa a fost surd și mut.
De altfel, nu mă mir că habar nu are de istoria țării sale, atât timp cât habar nu are de istoria județului său.”
Securitatea i-a urmărit până în 1989, dar și după 1989
„A urmat faza de după ce au venit ei din pușcărie. Bolnavi și terminați sufletește. Erau atât de slăbiți, că erau ca niște umbre prin curtea propriilor case. Trăiau într-o sărăcie cruntă, pentru că fiara comunistă le luase totul. Dar n-au scăpat nici atunci de Securitate. Securitatea i-a urmărit, supravegheat și intimidat până în 1989, dar și după 1989. Cel care i-a urmărit cu o sârguință diabolică și care a condus și Securitatea din Olt, la un moment dat, a fost un torționar criminal: Anițescu! A fost recunoscut ca torționar și la CNSAS.
Acest Anițescu se întâlnea la o casă conspirativă din Izvoarele, cu milițienii de aici, cu toți agenții de securitate și informatorii, așa cum reiese din documentele de la CNSAS. Erau implantați la Izvoarele foarte mulți agenți de Securitate, cu diferite grade de competență. Unii au fost mai zeloși, alții – mai puțini zeloși. Am descoperit la CNSAS un milițian care fusese racolat de Securitate. Dar după ce deținuții au venit din pușcărie, el a refuzat să mai dea vreun raport, motivând că nu mai are rost, dacă „dușmanii poporului” au fost deja pedepsiți.
Acest lucru dovedește faptul că informatorii nu erau constrânși și obligați să toarne. Cei care erau zeloși ca turnători ori aveau probleme cu justiția și făceau servicii comuniștilor ca să fie absolviți de pedeapsă, ori s-au născut nemernici și fără caracter, așa cum au fost majoritatea turnătorilor de aici.
De exemplu, un astfel de turnător din Izvoarele a fost Ilie Oiță, cu numele conspirativ Moldoveanu. El a fost racolat în timpul detenției, dar și după aceea. Nu a fost dintre cei mai periculoși turnători din Izvoarele, dar îi plăcea să toarne, pentru că el făcea parte din categoria oamenilor fără caracter. N-a fost în prima linie ca turnător și, probabil, nici în rețea.
Dar am avut turnători „de seamă”, care erau în stare să-și vândă și părinții. Vă dau doar numele lor conspirative, pentru că există o lege, tot comunistă, care îmi interzice să-i nominalizez pe criminali. Iată-i: Albu Constantin, Talpeș Constantin, Manea Constantin, Ionescu Constantin, Gramă Nicolae, Hagi, Pătrașcu Gavril și Domșa Cornel.
Ultimele două nume sunt ale aceluiași turnător, care avea două nume conspirative. Acesta a fost cel mai nemernic turnător și agent al Securității din Izvoarele. Fusese deținut de drept comun și a trecut în slujba Securității, fiind și plătit pentru acest lucru. El făcea echipă cu fruntașii comuniști, cu care mergea după miezul nopții și aresta țăranii, trimițându-i apoi în surghiun.”
Securiștii – drama României de azi
„Astăzi, foștii securiști, informatori și agenți de securitate sunt protejați de clasa politică, aceștia fiind infiltrați în toate instituțiile statului: dacă te duci la Judecătorie, dai de un securist. La orice minister, există câte-un securist, care-ți răspunde la telefon, care te trage de limbă și apoi te flituiește. În Biserică, în forurile politice locale și naționale, peste tot sunt securiști și informatori. Cu mască și fără mască. Niște Iuda, niște trădători ai neamului Românesc. Copie la indigo cu Iuda Iscarioteanul.
România se scufundă din cauza lor. Ei trag țara în jos, sunt aplaudați… Ei țin mizeria sub preș, administrând și întreținând dezastrul economic și moral al României…”
Dumitru SÂRGHIE
