În cinstea Zilei Culturii Naționale, dar și a Unirii, Asociația Culturală Internațională „Soleil de l’Est” din Franța, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, a organizat în luna ianuarie, în Sala de expoziții ,,Constantin Brâncuși” de la Palatul Parlamentului, al 11-lea Salon anual cu circa 160 de tablouri, aparținând a 55 de artiști plastici.
Vineri, 24 ianuarie 2025, de Ziua Unirii Principatelor Române, numeroși iubitori ai artei au vizitat această expoziție. Unul dintre cei trei curatori, maestrul Daniel Crăciun, a prezentat publicului tablourile, în mod profesionist și cu câteva detalii despre autorii acestora.
„Soleil de l’Est” este asociația artiștilor plastici din Franța, cu sediul în orașul Tours. A fost fondată în 1990 de familia Gavaza și de câțiva din familii prietene, stabilite în anii ’80 în Franța, deci refugiați politici, cam toți de la asociație, și care, după Revoluție, au început să facă întâlniri cu artiști plastici din România și din exilul francez, apoi cu alți artiști din Est, din Basarabia, Rusia, Ucraina, Polonia, Ungaria, Bulgaria. Ei au inițiat tabere de creație, rezidențe de creație, care au durat, cu întreruperi, până în 2022. Domnul Michel Gavaza, ca președinte, a hotărât să facă și expoziții, nu doar tabere, la un moment dat s-au adunat multe lucrări în Franța la rezidența asociației și, atunci, au hotărât să materializeze și cu proiecte expoziționale, evident, mai întâi în Franța. S-au făcut expoziții la Tours, la Paris și în multe orașe din Franța. Uneori se făceau expoziții chiar în localitățile unde erau taberele de creație, cum au fost cele de pe Valea Loarei. A urmat, alt proiect, cu expoziții ale artiștilor și în România, deoarece, cam 80% erau români, alții, fiind din alte țări. Din 2000, asociația a făcut niște mini-expoziții la Bran, la Brașov, la Iași, dar în București a început efectiv în 2009, având loc aproape anual, cu mici întreruperi, din diverse motive.
Cu această cea de-a 11-a expoziție, urmează să apară și albumul. Se mai preconizează, să se facă un album cu articolele de presă despre ,,Soleil de l’Est” apărute din 1989-1990 până în prezent.
În general, aceste saloane nu au temă. Această expoziție reunește diverse tendințe estetice: abstract, figurativ, post-impresionism, realism, post-realism, realism magic, simbolism etc.
Daniel Crăciun și-a prezentat cele trei tablouri expuse: „Valul 4-5…”, realizată în timpul pandemiei, un alt tablou ,,Arhitectură destructurată”, titlu poate prea filosofic ce amintește, cumva, de niște ruine antice, bizantine și lucrarea numită ,,O ființă posthumană”, rereferitoare la transhumanism. Alături de acesta, pe simeză expune Victoria Taroi, din Brașov tabloul ,,Cerul micului Prinț”. Elena Cholet din Paris are dublă cetățenie. În ,,Poesis”, are un univers fantastic, oniric, dar un oniric poetic, nu este un oniric plin de dramă. Mai sunt alți artisti din Brașov: Andrei Negură, Tănase Mocănescu, Marilena Murariu, bine cunoscută, mai ales în București, dar nu numai. Dânsa combină, foarte frumos, cubismul, post-cubismul. Maestrul Ștefan Pelmuș care este din ce în ce mai bine apreciat și valorizat în piața de artă un simbolism ezoteric. Christian Paraschiv, maestru la Paris, a plecat deodată cu familia Gavaza, în anii 80, a avut și o mică personală la Centrul Pompidou. Un alt artist de renume, Vasile Tolan, care, de asemenea, se înscrie bine în postmodernism. Lucrările lui, majoritatea nu au titlu, așa spune, fără titlu (Titlul e un pretext în arta plastică. Până la urmă, un tablou nereușit, oricât e titlul bun, nu convinge. Daniel Crăciun). Tabloul ,,Piața de flori” de Lucian Liciu, din Slatina, care a plecat dintre noi prematur, în 2022, și soția lui, Nicoleta Gribincea din București, are o lucrare în expoziție. Nicolae Ciochină de la Iași, e un maestru al cosmosului. Constantin Tudor, tot de la Iași, maestrul Mihai Gavrilă, Dumitru Macovei de la Bacău implicat și în niște tabere de creație la Tescani, la Moinești, dânsul e din Moinești, ca și Tristan Tzara. Daniela Zbarcea, are și dânsă o lucrare. A avut o galerie virtuală, Dana Art Gallery, pe care nu o mai deține.
Practic, Asociația ,,Soleil de l’Est” a strâns artiști din toată țara, din cei de talent, de renume.
Nicoleta Elena Albu, Adriana Frățilă, de la București, cu o lucrare legată de Cosmos, Mirela Iordache, o altă artistă de talent din generația 40 și 50 de ani. Cornel Bârsan a avut o mini-retrospectivă în Cuba anul trecut, pe final, cu lucrări de mari dimensiuni, de 4×3 metri și 6×7. Este foarte preocupat de ce se întâmplă acum, de starea actuală a lucrurilor de pe planeta noastră, politică și morală. Olivia Janku, o artistă rămasă în Germania, îmbină simbolismul, cu abstracționismul. Puiu Costache Dumitraș, a făcut și studii militare înaintea celor artistice și are o simbolistică interesantă. E un fel de impresionism. Între impresionism și expresionism. Uneori se apropie și de expresionism abstract. Sunt și lucrări ale regretatului Traian Brădean, care a fost doar o singură dată în rezidență, în 1991, ale maestrului Horea Cucerzan. Bogdana Contraș, fiica sculptorului Aurel Contraș, practică o artă plină de culoare, de puritatea culorii. Waldemar Mattis Teutsch, din Brașov, nepotul celebrului Hans Mattis Teutsch, apoi fiica lui, Anies Mattis Teutsch practic, e o dinastie de pictori Waldemar Mattis Teutsch și soția dumnealui Mariana. Sergiu Zancu de la Paris și Tiberiu Zelea care, din păcate, nici el nu mai e printre noi, precum și, nici maestrul Horea Cucerzan. Sunt câteva lucrări ale unor artiști dispăruți. Alt coleg și prieten al maestrului Daniel Crăciun, Filip Mihail, are tema mărului, a rodului. Victor Dima, unul dintre cei trei curatori aleși în 2018, are trei tablouri care sunt marcate de constructivism. Cei trei lucrează împreună pentru ,,Soleil de l’Est” la expoziții în România. Teodor Vescu, un alt artist, membru al Uniunii, care e figurativ, un pic descriptiv, cu ,,Castelul din Balcic” și ,,Natură statică”. Există și tablouri de Grigore Mihuș din Maramureș, în care se simte puțin cromatica unor scoarțe de acolo. Măriuca Oteteleșanu, descendentă a celebrei familii Oteteleșanu, creează lângă București, dar pictează ,Veneția” și ,,Carnavalul”. Maestrul Augustin Costinescu care a dispărut între noi tot în 2021, un alt fan al Italiei, al Veneției, al Florenței. Lisandru Neamțu, fiul domnului Costin Neamțu, este profesor de artă murală la Academia de Artă la București. Pictura lui nu e întotdeauna cu elemente de artă murală, este pictură de șevalet. Dalia Bialcowski cu două tablouri, o artistă din generația 70-80. Angela Tomaselli din Brezoi, Valeriu Șușnea, de la Buzău etc. Valentin Tănase, unul dintre cei trei curatori. Un artist foarte talentat și-a sărbătorit cei 70 de ani la galeria Casei Armatei, dânsul e și militar și în afară de pictură a făcut și monumente ecvestre, busturi de voivozi, de regi ai României, inclusiv Monumentul Eroilor Militari din Parcul Tineretului. Are niște tripticuri influențate de onirism, de mitologie, de zodiacal, de teme variate. Stăpânește foarte bine zona realismului, a realismului magic. Erosul, contopiri ale celor două genuri, se regăsesc în lucrările sale ,,Coordonatele familiei”, ,,Despre proporții”. Pe simeze este și o lucrare a maestrului Neculai Iorga, ,,Iarnă la Veneția”, lucrare adusă de către fiul lui pentru a fi expusă, artistul, decedând pe 12 ianuarie.
Desigur nu i-am putut aminti pe toți cei 55 de artiști prezenți pe simezele salonului al 11-lea, dar vizitatorii expoziției s-au putut delecta cu valoroasele lucrări expuse de asociația ,,Soleil de l’Est”. Maestrul Daniel Crăciun a precizat că vor mai urma, desigur, și alte saloane.
Ștefania MARINEANU
