Pentru Colegiul Național „Radu Greceanu” din Slatina ziua de 8 martie avea să fie una cu totul și cu totul specială. Amfiteatrul acestui însemnat locaș de minte, inimă și învățătură avea să fie animat de lansarea cărții semnate de prof. Elena Sîrghie „Dascăli slătineni. profesorul Traian Biju!”, dar și de acordurile lirei trace măiastru executate de rapsodul popular Ion Crețeanu, directorul Ansamblului Profesionist „Doina Oltului” din Slatina.
Volumul dedicat marelui apostol slătinean Traian Biju face parte dintr-un proiect intitulat „Povești și povestiri slătinene”, promovat de Asociația Ecologia Bunului-Simț. La eveniment au participat Gianina Pârvu – director al Colegiului Național „Radu Greceanu”, ing. Ilie Mărgărit (86 de ani) – fost elev al lui Traian Biju, prof. Dumitru Nica – fost director al colegiului și fost senator al României, cunoscutul profesor Ion Pătrașcu, Aurelia Grosu – muzeograf, Cristina Botez – artist plastic, prof. Ion Tâlvănoiu – directorul Revistei Memoria Oltului și Romanaților, Bogdan Bădițoiu – directorul Arhivelor Naționale Olt, Ioan Smedescu – poet, Natalia Ștefan și fiica sa Livia Radu – care au avut strânse legături cu familia Biju, Ducu Iovu – fost elev al colegiului, profesori în activitate ai acestei școli celebre și elevi.
În cuvântul său de deschidere, Gianina Pârvu a vorbit despre istoria prestigioasă a acestei unități de învățământ, care a dat țării și lumii personalități de renume, mari scriitori, cântăreți de operă, generali, medici, profesori universitari, ambasadori etc.
A vorbit apoi Dumitru Sârghie, coordonatorul acestui proiect, despre patru mari personalități, foști elevi ai Colegiului „Radu Greceanu” și anume: scriitorii anticomuniști Demetru Iordana și Pan Vizirescu, cântărețul de operă Antonius Nicolescu și, bineînțeles, cel evocat Traian Biju.
compus de prof. Traian Biju, în interpretarea artistei Ioana Anuța
Dar despre acesta din urmă a vorbit, cu lux de amănunte, însăși autoarea cărții, Elena Sîrghie, la propunerea căreia, cu ani în urmă, amfiteatrul acestui colegiu a căpătat numele de Traian Biju.
Despre Traian Biju au mai vorbit ing. Ilie Mărgărit, dar și profesorul Dumitru Nica care, la rându-i, la cunoscut personal pe Traian Biju.
A cântat cu cobza lui fermecată, despre patrie și românism, Ion Crețeanu, cel care – prin arta și comportamentul său – a redat demnitatea, care fusese grav avariată, a Ansamblului Profesionist Doina Oltului din Slatina.
Prezentăm, în continuare, fragmente din luările de cuvânt ale autorului și coordonatorului de proiect.
ELENA SÎRGHIE:
PROFESORUL TRAIAN BIJU A APARȚINUT GENERAȚIEI CARE A FĂCUT ROMÂNIA MARE
„În urmă cu câțiva ani, cu ocazia inaugurării amfiteatrului restaurat cu sprijinul Primăriei Slatina, a trebuit să vorbesc despre cel care a avut ideea inițială a construcției acestui amfiteatru. Așa l-am descoperit pe profesorul și directorul Traian Biju. Și astfel, am aflat că nu s-a ocupat numai de construcția amfiteatrului, ci și de supra etajarea aripilor laterale, de înființarea internatului din curtea școlii, de introducerea instalației de apă și canal. Dar și de reanimarea Societății Culturale „Titu Maiorescu”, de înființarea Revistei Luminița, a drapelului liceului, a imnului acestei școli, a unei fanfare, de înființarea Ateneului orașului Slatina și de redactarea anuarelor liceului.
Din discursurile rostite cu ocazia fiecărui sfârșit de an școlar, a patronului școlii, a zilelor importante din istoria neamului, la Jubileu sau Semicentenar, am aflat concepția lui despre menirea școlii, despre rolul Educației, despre ridicarea prin Cultură a unei comunități.
Am propus atunci ca acest amfiteatru să-i poarte numele. Ceea ce s-a și înfăptuit. Și dacă palmaresul acestui colegiu nu ar fi atât de mare, sub numele Radu Greceanu, poate că ar trebui ca Traian Biju să dea numele acestei școli la temelia căreia își zidise, după propria-i mărturisire, sănătatea, interesele familiei și o carieră universitară. Dar cel puțin acest volum să fie o palidă recunoștință acestui mare dascăl slătinean.
Am scris această carte cu convingerea că oricât s-ar schimba vremurile, oricât ar evolua învățământul românesc sau oricâți miniștri s-ar perinda în fruntea acestuia, profesorul Traian Biju rămâne un model pentru dascăli și elevii de azi și de mâine.
Totodată, această carte poate fi considerată, în rândul proiectelor primăriei de a marca Centenarul României Mari. Pentru că profesorul Traian Biju a aparținut generației care a făcut România Mare. A luptat pe frontul primului război mondial, iar la sfârșitul acestuia, când s-a înfăptuit România Mare, generația lui a fost animată de un alt ideal. Acela de a face din România Mare o Românie puternică, o Românie tare.
Profesorul Traian Biju a înțeles să împlinească și acest ideal, prin educarea a zeci de generații de tineri. Prin insuflarea în inimile acestora a adevăratului și curatului patriotism, a datoriei de a învăța, de a munci cinstit și de a te ridica în păturile de sus ale societății, prin onestitate, prin muncă asiduă, continuă. Numai așa se putea realiza, în opinia profesorului Traian Biju, o Românie sănătoasă și puternică.
Și până veți citi această carte, m-am gândit că ați putea să-l cunoașteți pe profesorul Traian Biju, spicuind din gândirea acestuia, din amintirile celor care l-au cunoscut sau chiar din creionarea unui modest autoportret.”
DUMITRU SÂRGHIE:
PREZENTUL ESTE VIITORUL TRECUTULUI ȘI TRECUTUL VIITORULUI…
„Parafrazându-l pe Cioran, aș putea spune că istoria, ca și dragostea, e o sursă de existență. Această zicere se potrivește ca o mănușă Colegiului Național „RADU GRECEANU”, o școală de prestigiu, care a dat țării și lumii personalități grele de glorie, cum ar zice Petre Țuțea, oameni care au pus la baza profesiunii lor patriotismul, valorile fundamentale și credința în Dumnezeu. Aș aminti aici, în acest cadru de înalt simțământ românesc și de profund patriotism local (hai, să nu ne mai ferim de cuvântul patriotism), cel puțin patru astfel de slătineni exemplari, patru aștri ai simțirii și gândirii românești „geniali destrămători ai misterelor profunde și întunecate”, cum ar zice inegalabilul Traian Biju. Patru români, care au fost indisolubil legați de școala pe care, astăzi, o slujiți dvs. cu demnitate, domnilor și doamnelor profesori și cetățeni ai Slatinei noastre seculare. (…)
Personal, ca manager de proiect, mulțumesc Primăriei Slatina, pentru ajutorul material pe care ni l-a oferit, pentru această carte, mulțumesc doamnei director și dvs. domnilor și doamnelor profesori, că reușiți să armonizați prezentul cu trecutul, pentru viitorul acestui al treilea oraș al țării, ca vechime, fiindcă, nu-i așa, prezentul este viitorul trecutului și trecutul viitorului… Să faceți, în așa fel, prin profesionalismul dvs., să nu se mai spună despre Slatina că este un spațiu al ratării…
Și mai e ceva, domnilor profesori. Dvs. mai cântați, din când în când, Deșteaptă-te, române? Dacă da, vă rog să-l cântați mai tare, poate se trezește poporul ăsta adormit! Generația lui Traian Biju îl cânta asurzitor. Vă mulțumesc tuturor… Suntem onorați de prezența dumneavoastră…”
Ionuț DUMITRESCU
