AcasăInterviuDacă nu spunem lucrurilor pe nume, peste 23 de ani ne întâlnim...

Dacă nu spunem lucrurilor pe nume, peste 23 de ani ne întâlnim în aceeași situație

D-le director, după Revoluție, mulți tineri au perceput faptul că munca este un concept comunist. Asta să fi înțeles românii din capitalismul nostru post-decembrist?

De la Revoluție și până acum, este o perioadă destul de lungă de timp. Sunt 23 de ani de atunci… Acei oameni care erau tineri la Revoluție, acum sunt oameni bătrâni. Oameni care, chiar dacă nu știau atunci ce însemnă sistemul capitalist, ar trebui să știe.

Aș vrea, totuși, să mă raportez la mine. Anul 1990 m-a prins ca student. Eram student în anul al IV-lea și n-am știut nimic despre sistemul capitalist. Dar am avut conceptul de muncă. Comunismul m-a învățat să muncesc. Ulterior, capitalismul m-a învățat să gândesc. Acum, după 23 de ani de la Revoluție, dacă îmbin ce m-a învățat comunismul cu ceea ce m-a învățat capitalismul, ar trebui să rezulte un produs bun. Ar trebui ca cele două concepte să nască progres, să nască idei bune, pe care să le și aplicăm.

ion anuta daj oltNumai că, la noi în țară, sunt foști tineri, care la Revoluție aveau vârsta mea, iar progresul acesta născut din legea contradicțiilor nu i-a învățat nimic. Și mă uit la actualii noștri guvernanți. N-aș vrea să intru în politică, dar mi-aduc aminte că am stat în același cămin cu actualul președinte al Comisiei de Agricultură din Senat. Îmi aduc aminte că am fost coleg de facultate cu mulți deputați și senatori actuali. Și ne mai întâlnim la câte un ceai. Mi se par atât de umani și atât de înțelegători acești oameni, încât aș zice că țara asta ar trebui să meargă ca pe roate. Numai că, în momentul când ei ajung acolo sus, se întâmplă ceva. Parcă le ia Dumnezeu mințile.

Stăteam de vorbă cu un fost coleg, actual deputat, și îi spuneam cât de prost merge țara, că poporul e în foamete, că poporul e dezamăgit… Și el mi-a spus că știe acest lucru. L-am întrebat de ce nu se face nimic în sensul acesta. A dat din umeri…

Ca specialist în domeniu, unde credeți că se află acum agricultura românească?

Eu cred că agricultura românească, la ora aceasta, se află pe un drum bun. Drumul ni l-am ales noi, dar nu ne-am ales viteza potrivită pentru acest drum. Ne deplasăm cu viteza melcului. Știm ce vrem să facem, știm unde vrem să ajungem, dar pașii sunt foarte mici. Drumul e bun, viteza de parcurgere a drumului e greșită.

Ne poate salva agricultura din hăul și sărăcia în care am intrat?

Cu siguranță! Dar drumul pe care merge agricultura trebuie să-l parcurgem cu pași mai repezi. Revin la guvernanții noștri… E inadmisibil ca bulgarii să ne dea lecții de agricultură, de viață… Noi, de la 1 ianuarie 2014, liberalizăm prețul la pământuri. Dăm voie să se vândă la străini… Bulgarii au zis nu. D-l ministru Daniel Constantin a spus că ne-am asumat această poziție și dacă n-o respectăm în fața Uniunii Europene vom primi sancțiuni. Ministrul bulgar al Agriculturii a declarat: „Îmi asum sancțiunile, dar nu vând pământul țării!”

Bun și eficient este acel guvern care produce hrană ieftină și de calitate… Nu credeți că la noi hrana e și scumpă și proastă, d-le director?

Sunt de acord cu dumneavoastră. La ora actuală, producem hrană scumpă și proastă. Dar aici revin din nou la guvern, din nou la politica pe care o face acest guvern. Mai săptămâna trecută, Serbia – o țară mică și fără mare agricultură – semnează un contract de finanțare cu Emiratele Arabe Unite, prin care Emiratele Arabe Unite vor investi 1 miliard de euro în agricultura Serbiei. Deci, o țară ca Serbia – fără mare agricultură –, cu 7 milioane de locuitori, caută soluții. La noi, Guvernul nu caută soluții…

Nu vă e teamă că veți avea probleme declarând așa ceva împotriva guvernului dvs.?

Mi-a plăcut și îmi place să cred că sunt în fruntea acestei instituții, în primul rând ca profesionist și apoi ca om politic. Dacă nu vom spune lucrurilor pe nume, despre tot ceea ce se întâmplă în țara asta, peste 23 de ani ne vom întâlni și tot în aceeași situație vom fi. Și țara, și noi… Sau poate mai rău.

Ce subvenții mai sunt acum în Agricultură? Ca liberal, considerați că o agricultură capitalistă trebuie să se bazeze și pe subvenții?

La ora aceasta, subvențiile în agricultură sunt subvențiile negociate cu Uniunea Europeană, plus acel tip de subvenție complementar, care vine de la Ministerul Agriculturii.

Referitor la partea a doua a întrebării, să știți că agricultura capitalistă este subvenționată. Ne uităm la colegii noștri din Uniunea Europeană: Franța e subvenționată, Germania e subvenționată… Nu putem să facem o agricultură competitivă și performantă fără subvenții de la stat. Într-o formă sau alta. Întâmplarea a făcut ca să merg să văd agricultura SUA, agricultura Japoniei, agricultura Danemarcei. Am fost trimis de Ministrul Agriculturii al României. Mai puțin mi-am dat seama la americani, dar în rest, pe unde am fost, oamenii primesc subvenții pentru agricultură. Ca să meargă, agricultura trebuie subvenționată. Într-o formă sau alta. La japonezi, acel sistem cooperatist de care vorbim noi, merge foarte bine. Oamenii primesc subvenții la cooperative.

Sistemul bancar nu încurajează agricultorul. Creditele la bănci sunt împovărătoare… Cum vedeți această  situație?

La ora aceasta, sistemul bancar nu încurajează nimic în România. Nu numai agricultorii. Nu se mai creditează nimic. Și, fără creditare de la bănci, niciodată n-o să avem locuri de muncă și progres economic.

Cine este Daniel Constantin și care este politica lui agrară?

Daniel Constantin este un profesionist al agriculturii românești, dar e prins în acel clinci al politicii neaoș românești.

Una dintre racilele sistemului nostru românesc este birocrația, care funcționează și în domeniul agricol… Credeți că această birocrație favorizează economia subterană?

E o întrebare destul de grea. Nu știu neapărat dacă numai birocrația influențează economia neagră a țării. E și ea o părticică din factorii care o influențează per total. Dar nu numai ea.

Ce știți despre mafia cerealelor din România? Noi am auzit că este foarte puternică și că are ramificații și în afara țării…

Nu mă pot pronunța atât de categoric privind mafia cerealelor. Vă pot spune că, în 1990, aveam capacități de depozitare a produselor agricole mai mari decât puteam noi produce atunci. La ora aceasta, nu mai avem nimic din capacitățile de depozitare. Atâta timp cât tu nu poți să îți iei producția, să poți să joci pe piața cerealelor, a burselor de cereale, cu ea, e normal ca marii traderi să facă jocurile și în piața cerealelor.

Uneori pare legal ceea ce fac…

Întâmplarea face ca, înainte de a veni pe acest post la Direcția Agricolă, să fi lucrat chiar ca director în cereale. Am avut avantajul să lucrez la o firmă puternică, o firmă cu capital românesc 100%. Recent, discutam cu managerul zonal al acestei firme și îmi spunea că se zbat între viață și moarte. Și asta din cauza faptului că sunt extrem de cinstiți, iar marii traderi din afară îi înghit ușor-ușor.

Există concurență neloială în agricultură?

Clar există. La ora asta, cele trei combinate chimice pe care le deține Ion Nicolae în țară produc îngrășăminte chimice cu 400 de dolari pe tonă. Îngrășămintele chimice din URSS, care sunt subvenționate de la stat, prin diverse forme, vin cu 100 de dolari pe tonă. El cu 400 de dolari nu rezistă pe piață. E genial ceea ce a spus Ion Nicolae… Atenție ce ne poate paște: „Domnilor, eu le închid. Dar vin rușii cu îngrășăminte în țară, nu la 100 de dolari tona, ci vor veni tot la 400 de dolari tona și tot profitul se va duce la ruși, nu va rămâne în România!”

Asta se întâmplă, la ora actuală, cu concurența neloială, în România.

D-le director, din 1990 încoace, mai toate guvernele au greșit în domeniul agricol… Dar fiecare a adăugat ceva pozitiv în rezolvarea acestei mari drame a României, care se cheamă agricultura. Ce pas pozitiv înainte a făcut acest guvern, de când a venit la Putere?

Sunt mai mulți pași pozitivi făcuți de ministrul Agriculturii. Per total, dacă analizăm, nu poți să vii cu ceva spectaculos. Dar dacă o luăm pe domenii, începând cu negocierile cu Uniunea Europeană privind reconversia la pomi, reconversia la vie, certificatele de depozit în domeniul conservării și depozitării cerealelor, subvențiile renegociate… Sunt mulți pași făcuți de ministrul Agriculturii.

Ce-ar mai fi de spus?

I-aș ruga pe ministrul Agriculturii și pe cei care reprezintă agricultura să aibă grijă de specialiștii care mai sunt din ce în ce mai puțini, foarte buni, dar la ora asta sunt neplătiți și fără nicio perspectivă…

Dumitru SÂRGHIE


RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments