Desigur, antisemitismul și rasismul au fost și mai sunt încă două fenomene de nedorit în lume. Pe de altă parte însă, ele nu au apărut din senin, ci au fost cauzate tocmai de comportamentul antisocial al evreilor (pe întreg mapamondul) și, respectiv, al țiganilor (cu referire specială la România).
Țigani nativi de mai multe generații există în toate țările europene, SUA și Canada, dar nimeni n-a auzit ca cei din țările occidentale dezvoltate să-și facă de cap așa cum fac cei din țările Europei de Est, și în special – din România! Acolo cei care își fac de cap sunt aproape exclusiv țiganii din România, încât de ce să ne mai mirăm că ni s-a „dus buhul” de țigani, fiind toți băgați în aceeași oală?!

La Românica noastră, săraca, se spune de obicei că țiganii nu pot fi educați. Cum se face însă că cei nativi din țările occidentale dezvoltate au putut fi educați și integrați perfect în societățile respective? Cauza este alta, și anume – lipsa de educație, de conștiință și de moralitate a societății noastre, tare care-și pun crunt amprenta asupra vieții nației noastre sociale actuale, o lipsă cronică resimțită la nivelul întregului popor! Niște unii fără educație, fără conștiință și fără moralitate n-au cum să educe la rândul lor țiganii, decât cel mult să facă fix ceea ce fac ei înșiși. Și nu este deloc greu de constatat că noi, românii get-beget, ne țigănim tot mai mult pe zi ce trece în loc de a fi invers! Tocmai de aceea noi, românii, suntem poate cei mai înverșunați rasiști când vine vorba de țigani! Căci în deșertul educațional și moral în care am ajuns să navigăm, exclusiv din vina noastră, este mult mai la îndemână să fii rasist decât să te ducă capul să faci cu inteligență și pricepere ceva folositor pentru societate gândindu-te că astfel îți va fi bine și ție! Desigur, am în vedere aici în primul rând clasa politică!
Legat de acest subiect, am la îndemână iată două țări în care țiganii români nu prea calcă: Cehia și Elveția. La prima vedere s-ar spune că motivele sunt aceleași, dar nu este deloc așa, dimpotrivă!
Imediat după destrămarea Cehoslovaciei, Cehia a fost invadată de țigani români care, evident, au început să facă ceea ce știu ei mai bine. La un moment dat, comportamentul țiganilor români din Cehia a devenit de netolerat, creând chiar o problemă de siguranță națională. În disperare de cauză, președintele Vaclav Havel a apelat la o soluție extremă: prin intermediul serviciilor secrete, li s-a transmis capilor bandelor de „skin heads” (capetele rase), devenite foarte active după căderea comunismului, directiva de a rezolva ei problema țiganilor români din Cehia, primind garanții că, indiferent la ce metode vor apela, nu vor răspunde în niciun fel! Și „skin heads”-ii și-au făcut treaba în mod… profesionist! Cum? Vânându-i pe țiganii români și administrându-le niște bătăi cumplite, de multe ori până la moarte! În fiecare dimineață la marginea orașelor, erau găsite numeroase cadavre aruncate, unele dintre ele mutilate în chip nemaivăzut. Nu se făcea nicio anchetă!
Atunci mass-media a sărit ca arsă invocând „drepturile omului”. Serviciile secrete cehe au răspuns punând în circulație o mulțime de filmulețe în care erau arătați cum își făceau de cap țiganii români în orașele lor. În unul dintre ele era arătată o baragladină de țigancă din România care-și făcea nevoile, la ora 2 noaptea, fix în fața celui mai mare și mai luxos hotel din Praga, cu mențiunea: „Drepturile omului? Da, dar nu pentru animale!”. Ei bine, în mai puțin de o lună de zile, n-a mai rămas picior de țigan român în Cehia! Și cam tot așa este și astăzi!
Cazul Elveției este însă la polul opus! Și în Elveția se găsesc mulți țigani din Europa de Est dar, surprinzător, acolo ei muncesc din greu. Motivațiile lor, aceleași pentru care țiganii români nu se înghesuie în această țară sunt următoarele:
– ajutorul de șomaj se acordă numai după 5 ani de muncă neîntreruptă;
– cine refuză o ofertă de loc de muncă, pierde orice ajutor din partea statului;
– cel care-și pierde din vina sa locul de muncă (de exemplu din cauza consumului de alcool în timpul activității), pierde orice ajutor din partea statului;
– cine provoacă distrugeri în locuința sa socială sau la orice alt obiectiv aflat în proprietatea statului, trebuie ori să suporte costul reparațiilor, ori să lucreze în cadrul unui penitenciar în folosul societății, până la recuperarea pagubelor.
Ca să nu mai vorbim că acolo, autoritățile sunt autorități sub toate aspectele, de la cele morale și de conștiință și până la cele profesionale și tocmai de aceea sunt și respectate, nu ca la noi!
Este surprinzător, însă, că nimeni nu condamnă Elveția invocând drepturile omului, fiindcă nu hrănește fără muncă pe cei dezavantajați de soartă! Și nici nu se amintește nimic pe teritoriul Europei despre rasismul elvețian! Rasism care, de fapt, nici nu există, în condițiile în care cele de mai sus se aplică oricărui rezident pe teritoriul elvețian, indiferent că este nativ sau imigrant; de discriminare pe bază de rasă, religie etc. nici nu se pune problema!
Ei, vedeți cum o națiune inteligentă, morală și cu conștiință a putut rezolva rapid și elegant o problemă care, la noi, trenează de ani de zile? Și dacă ați ști câți bani s-au cheltuit cu așa-numitele programe de integrare a țiganilor în viața socială, v-ați îngrozi! Am spus „s-au cheltuit”? Nu! S-au furat – este corect! C-așa-i românu’!
MARIAN PĂTRAȘCU