N-a fost un munte de înțelepciune și moralitate. Se exprima deseori ambiguu, iar – în ultimii ani – trăia într-un stres perpetuu. Îi era greu să facă față comandamentelor politice, care-l exploatau nemilos, în campaniile electorale, dar și mai greu să țină piept bârfelor, reclamațiilor de tot felul, precum și atmosferei de șerpărie instaurate de inamicii lui din interiorul instituției.
N-a reușit să facă niciodată ordine în Biblioteca Județeană, pentru că era el însuși dezordonat și nonconformist. Dacă făcea anumite concesii unor subordonate de-ale sale, săreau celelalte în capul lui, cerându-i socoteală și pentru aerul respirat de el împreună cu acele doamne ceva mai decente și mai cultivate, care-l prețuiau pentru cultura lui, pentru spiritul lui, pentru sufletul lui bun prin definiție, suflet prin care curgea sânge de basarabean.
Singura preocupare a adversarilor lui, care n-au ajuns la struguri decât după moartea sa, era aceea să-l discrediteze în fața opiniei publice, în fața ștabilor politici care – deși îi erau inferiori din punct de vedere intelectual – își permiteau să vorbească cu el de sus și să-l persecute public.
În fapt, cei care-i purtau sâmbetele sunt cei de azi, care au o pregătire intelectuală până la genunchiul broaștei, sunt cei care, la câteva luni după plecarea la stele a lui Paul Matiu (căci despre el este vorba), întrețin aceeași atmosferă insalubră la Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” din Slatina.
E de mirare faptul că sabotorii și uzurpatorii de serviciu ai celui care a fost doctorul în istorie Paul Matiu nu se înțeleg nici astăzi pe ciolan, după ce și-au văzut visul cu ochii: acela ca Matiu să dispară! Fizic! E de mirare că în instituția sus-pomenită atmosfera de teroare și de bârfă a căpătat dimensiuni cosmice, după ce „inamicului public nr. 1”, Paul Matiu, i-a explodat inima după moartea mamei sale, dar și din cauza parșivității și mârșăviei unor așa-ziși prieteni, care l-au urât cu patimă și care, apoi, au plâns cu lacrimi de crocodil la moartea sa.
În ziua de 14 august a.c., Paul Matiu ar fi împlinit 63 de ani. Nicio tresărire, niciun rând scris în aservitele noastre ziare, nici măcar o „lacrimă de crocodil” vărsată de impostorii care altădată îl preamăreau în față și îi înfigeau cuțitul pe la spate.
Nu ne așteptam ca, din partea autorităților politice și administrative, să-și mai amintească cineva de Paul Matiu. Probabil că l-au uitat și rudele apropiate, darămite „sifonarii” lui de la bibliotecă ori politrucii la dispoziția cărora el – doctorul în istorie – era obligat să stea în poziția de drepți.
Ne-aducem aminte că, într-o zi, în biroul lui de director, Paul Matiu înfigea stegulețe roșii pe o hartă a județului Olt, marcând astfel comunele în care trebuia să facă (vai!) campanie electorală PSD-ului. Era îngrijorat și indispus, pentru că trebuia să execute astfel de misiuni politice și, colac peste pupăză, îl mai și sunase cineva de la Consiliul Județean ca să-l avertizeze că sunt niște reclamații la adresa sa. Niște murdării ale colegilor săi, legate de chestiuni de alcov, de alcool și de cine știe ce alte „infracțiuni” de care era acuzat, de dimineață și până seara, Paul Matiu.
Asta, până când Paul Matiu – generos din fire – le-a făcut pe plac imbecililor și a plecat din umanitate, lăsându-și detractorii să se încaiere între ei, să-și falsifice CV-urile și diplomele și așa false și lipsite de conținut, să se pârască la sultan, așa cum îl pârau pe Paul Matiu, să-și dea ultimatumuri între ei, făcând din Biblioteca Județeană nu o instituție de cultură, ci una a mahalagismului absolut. O instituție de incultură, dacă ne referim măcar la cât de „gramatical” scriu cei care răspund acum de destinele acesteia. E de ajuns ca un profesor de română să le dea acestora o dictare, ca să se convingă cum stau lucrurile cu limba română, la anumite niveluri…
Despre proiectele moderne pe care „stăpânul” le respinge din start, pentru că el nu le înțelege, despre aparatura de ultimă oră, care zace la subsol, pentru că „metodistul” Epocii de Aur este depășit, despre pregătirea lui intelectuală cosmetizată cu o diplomă incertă, ce să mai vorbim? El are drept de viață și de moarte în această instituție, el este reperul moral, gramatical și administrativ, el dă ora exactă și – în sfârșit – el taie și spânzură fiindcă visul lui de-o viață s-a împlinit: Paul Matiu nu mai există!
Cu siguranță, Matiu a ajuns în Infern, răspunzător fiind de cazanele cu smoală de acolo, de depozitele de alcool, de câinii de rasă pe care i-a iubit o viață-ntreagă, precum și de doamnele frivole și cochete care își urlă dragostea pierdută pe la poarta Iadului. Râde homeric de se zguduie Infernul, râde de cei care-au rămas în urma lui în acest Infern terestru, râde de cei care pun virgulă între subiect și predicat, de cei care transpiră leoarcă, tot încercând să conjuge verbul a fi!
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Dumitru SÂRGHIE
Anonimus asta e timpit de-a binelea,pe langa faptul ca-i bolsevic…Adica,ba boule,administratiile locale apartin optiunilor politice sau sunt institutii descentralizate,animalule?Doamne,cata prostie de manual la acest imbecil….care vrea eleganta si sobrietate.Pai,sa-i dea Ponta eleganta si sobrietate…Sa-i dea Mazare sau Michi Spaga…Hai sictir,cretinule Anonimus….Ca e analfabet e alta chestie;vezi aceiasi masura…Se scrie aceeasi,dle membru al Uniunii Scriitorilor,facut la apelul bocancilor.De asemenea vezi;jicniri,descoperii,parametrii,nemaivorbind de virgulele dintre subiect si predicat.MARS LA SCOALA,TURNATORULE ANONIM
cu referire la elementele de antiromanism,ai dat-o definitiv in bara.AUZI LA EL:”ataci institutii locale care apartin unei alte optiuni politice…Adica,dai in mine,dai in tine,dai in fabrici si uzine…Nu-i asa,Ana Maria Sandu?Sunt dusman al poporului …
Dle Anoninus,daca aveai putina demnitate ,te semnai,asa cum si eu imi semnez articolele,asumandu-mi-le.In al doilea rand,nu stiu de unde reiese faptul ca l-am jignit pe raposat,poate doar in imaginatia dumitale de securist…care se ascunde dupa fustele unor doamne de la Biblioteca.nu stiu la ce te referi cand vorbesti de serviciile pe care Matiu le-ar fi facut familiei mele…Spui aberatii si scornesti minciuni,doar-doar se vor instala in constiinta cititorilor.Cat priveste faptul ca am jignit colectivul ,iar vorbesti prostii.Am atras atentia asupra unor nereguli pe care le stie toata lumea ,fiind in atenti CJ OLT.mARLANIA CU CARE ATI SCRIS DESPRE MINE VA CARACTERIZEAZA,IN FAPT,PE DVOASTRA.sI N-O SA ACCEPT O ALTA MARLANIE DIN PARTEA DVS.DECAT DACA V-O ASUMATI SI O SEMNATI CINSTIT,In rest,s-auzim numai de bine,dle colonel….
Dragă Sîrghie,
După publicarea editorialului în publicația proprie, am așteptat ca cineva de la biblioteca județeană să dea o replică, eu considerând total neinspirat gestul. Cred, că au ales mai degrabă să te ignore, apreciind că esti un nimeni! De aceea, în calitate de observator anonimus, am și eu dreptul să-mi exprim opinia.-L-am cunoscut destul de bine pe cel care a fost Dr.Paul Matiu și pretind că te cunosc în aceiași măsura și pe tine.
Dr.Paul Matiu așa cum a fost el împreună cu”șerpăria”din subordinea lui te-a primit, ți-a oferit, te-a ajutat, în mod gratuit, solicitărilor tale și ale membrilor familiei tale. Îți reamintesc, că regulile economiei de azi îl împuterniceau să ceară contravaloarea serviciilor prestate dar nu a făcut-o. Măcar și pentru acest motiv, admițând că și în viitor vei cere acest sprijin, era un argument să te abții de la această abjecție. Este total, nedrept să întinezi memoria acestui om, cu atac dur și la adresa familiei, într-un moment scurt de la stingerea sa din viață. Gravisim este că adresezi jicniri și blamări unui colectiv de peste 40 de oameni ce fac parte din instituție. Nu ai fost și nici nu o să fi în postura unui examinator ca să ai sinteza unor astfel de afirmații. Cu siguranță cred că în acest masiv colectiv se vor gasi una, două sau mai multe persoane cu pregătirea pe care o au dacă te examinează vor descoperii multe elemente de repetenție în deontologia ta jurnalistică. Și în plus, acel cineva mi-a zis că o examinare și analiză mai profundă va constata că de la meseria de croitor, până la deontologia jurnalistică e o distanță fantastică.-Ține minte!-
Apoi, constat, că opinia monarhistică, ce te stăpânește cu încăpățânare, te-a împins să ataci instituții ale administrației locale, care aparțin unei alte opțiuni politice. Te asigur, că și aici gestul nu va fi iertat!
Toate astea sunt pentru mine elemente ale unui antiromânism, ce din păcate s-a instalat în ultimul timp în societatea românească-un cancer social ce trebuie extirpat cu orice preț. Intervenția mea, o justific prin aceea că am fost și sunt animat că orice dispută și dialog, de orice natură ar fi el, trebuie să se desfășoare în parametrii de eleganță și sobrietate. Astea sunt elemente esențiale de cultură și pregătire. Ura și dușmănia aparțin disprețului. Sper că nu accepți un dispreț total!
Ca urmare te sfătuiesc să consideri că a fost un moment de rătăcire, să cauți cu extremă urgență o cale rezonabilă de ați retrage afirmațiile cu scuzele de rigoare.
Observator Anonimus
Cata dreptate are semnatarul acestui articol!