este una dintre formulele de adresare auzite foarte des în ultima vreme, mai ales din partea părinților, care ”se luptă” până la caragialianism cu sistemul educațional corupt.
Nu-mi place să vorbesc la telefon mai mult de 3 minute cu o persoană. Mă plictisesc, mai ales când îi intuiesc un discurs unidirecțional, de aceea încerc să găsesc absurdul în normalul situației și normalul în absurd, printr-un efort sau defect de a literaturiza. De aceea propun spre analiza conștiinței câteva „discuții” în care ”orice asemănare cu realitatea este/sau nu pur întâmplătoare”.
„Dooooomnuuuleeeee Iacobescu, dacă nu închideți școlile când vine Apocalipsa asta peste noi, nu știu ce fac! Dacă mă îmbolnăvesc de covid, școala e de vină, că îmi aduce copilul virusul acasă. Dacă îl aduce, sunt în stare să vă împușc pe toți! Și așa sistemul de învățământ este corupt!”
„Dooooomnuuuleeeee Iacobescu, dacă închideți școala, m-ați nenorocit! Vă aduc copiii la inspectorat să aveți grijă de ei, că eu i-am trimis la școala să învețe, că de-asta iau profesorii bani! Cu cine îi las eu acum, dacă închideți școala? Îi aduc acolo și faceți și temele cu ei, că și așa sistemul ăsta de învățământ este corupt!”
„Dooooomnuuuleeeee Iacobescu, hai să-mi transferați băiatul la Liceul X, că nu stă el cu toți proștii în clasă! Ce dacă a avut media la ”capacitate” sub 5, dar el vrea și învață, dar a avut „mititelu” o zi mai proastă, hai două, când a dat examenul, că este mai emotiv, ca mă-sa, dar o să răzbească, ca taică-său, că până la urmă școala vieții contează, nu bibliotecile pe care le citești! Dacă înainte se putea, de ce nu se poate și acum, că și așa toată țara e coruptă, ca să nu mai spun de sistemul de învățământ!”
„Dooooomnuuuleeeee Iacobescu, să intre și fiu-meu în învățământ, că n-o fi foc! Eu îl cunosc și pe Y, care a fost ministru/ deputat/ senator, și poate cu puțin sprijin îl punem și director, că știți ce al dracu e? Șterge cu ei pe jos, dacă nu fac ce spune el, că de-aia îi spune „director”! Și să vedeți dacă nu v-o plăcea, că în societatea asta coruptă unul ca el e bun!”
Răspunsurile au avut doza de suspans, comic, tragic și cu referințe în absurdul lui Camus, Kafka și bineînțeles, Caragiale.
Și pentru că finalul trebuie întotdeauna să aibă o „fereastră” semideschisă, voi încheia cu unicul citat dintr-o lucrare de bacalaureat din sesiunea când s-au introdus în școli camerele de supravegheat: „Să-mi bag… în el de sistem corupt!”
P.S. Au trecut peste 10 ani de atunci și cred că i s-a prescris fapta…
Prof. Victor Iacobescu
