Spectacolul de înaltă ținută artistică, desfășurat sub genericul „Dragobetele sărută fetele”, organizat de Centrul Județean de Cultură și Artă Olt și înnobilat de prezența Ansamblul Folcloric Doina Oltului, a reprezentat o autentică sărbătoare a spiritului românesc, în care tradiția a respirat prin cântec, joc și emoție colectivă.
Moderatoarea evenimentului, doamna Silvia Diaconu, referent cultural al instituției organizatoare, a conferit întregii manifestări un ritm elegant și o coerență discursivă demnă de marile scene. Cu sobrietate și căldură, a știut să creeze puntea necesară între artiști și public, între tradiție și prezent.
Sub bagheta dirijorului Cristian Dumitru și coordonarea atentă a coregrafei Florentina Anghel, Ansamblul „Doina Oltului” a reconfirmat resursele inepuizabile ale folclorului oltenesc, dar și deschiderea către patrimoniul național. Instrumentiștii au celebrat iubirea nu doar prin piese din arealul alutan, ci și prin sonorități din sudul și centrul Transilvaniei, din Maramureș și din zona Clujului, demonstrând unitatea prin diversitate a sufletului românesc.
Pe scena Sălii Amfiteatru „Jean Lupu” a Liceul Teoretic Nicolae Titulescu Slatina, în fața unui public numeros și vibrant, au strălucit soliste și soliști de prim-rang ai cântecului popular oltenesc: Mădălina Deaconu, Sorina Dinu, Marinela Dobrițoiu, Daniel Roșoga, Carmen Budulan, Maria Dinu, Constantin Ștefan, Ștefania Strejescu, Cătălin Bărbulescu, Mădălina Drăgan, Dorina Mete și Neta Soare – artiști care poartă cu demnitate numele Oltului în țară și peste hotare.
Momentul culminant al serii l-a constituit, în premieră absolută, tabloul coregrafic „Trandafirul”, conceput și regizat de maestrul Nichita Dragomira – veritabil arhitect al dansului popular românesc și promotor al Călușului pe scenele lumii. Revenirea sa, după optsprezece ani, pe scena care i-a consacrat viziunea artistică a avut forța simbolică a unei întoarceri la izvoare, a unei reîntregiri prin artă, „în numele Trandafirului”, parafrazând celebrul roman al lui Umberto Eco, Il nome della rosa.
„Trandafirul” a integrat „Hora de pe malul stâng al Dunării”, întinsă simbolic de la Calafat până aproape de Giurgiu – dans de sărbătoare, jucat cu precădere la Paște și deschizând Hora Satului. În structura sa s-au regăsit „Alunelele”, jocuri fundamentale ale repertoriului sud-dunărean, dar și alte influențe specifice acestui ținut de confluență culturală. Solistele Ștefania Strejescu, Mădălina Deaconu și Carmen Budulan, alături de Corpul de Balet al Ansamblului și de corepetitorii Costel Popescu și Robert Lungu, au dat viață unei construcții scenice de o rară finețe. Aranjamentul orchestral și conducerea muzicală au fost asigurate de Cristian Dumitru, iar documentarea și asistența coregrafică au purtat semnătura maestrului coregraf Florea Maria.
Scenografia, coregrafia și întreaga regie a „Trandafirului” au stat sub semnul profesionalismului și al devoțiunii pentru românism al lui Nichita Dragomira – un artist care înțelege că dansul popular nu este doar mișcare, ci memorie vie, identitate și legământ peste generații.
Nu în ultimul rând, se cuvine a evidenția sprijinul moral și administrativ al conducerii Centrului Județean de Cultură și Artă Olt – prin directorul general Vivi Viorel Pintea, directorul general adjunct Oana Nica, Cristian Ivan, șef secție „Doina Oltului”, Ana Maria Ciaușu, șef secție „Arte și Meșteșuguri”, Ristina Baboi, șef secție „Proiecte și Programe” – oameni care înțeleg că actul cultural autentic presupune viziune, rigoare și responsabilitate.
„Dragobetele sărută fetele” nu a fost doar un spectacol, ci o reafirmare a identității noastre prin artă. A fost dovada că tradiția nu este un muzeu al trecutului, ci o respirație continuă a prezentului. În „Trandafirul” lui Nichita Dragomira, iubirea – temă arhetipală a Dragobetelui – s-a transformat în gest, în ritm și în comuniune. Iar când dansul, cântecul și credința în valorile neamului se întâlnesc sub același acoperiș, comunitatea nu asistă doar la un eveniment artistic, ci trăiește o clipă de înălțare.
Dumitru Sîrghie