Prin noi înșine, pentru români și pentru Țara Românească
Când, la 15 noiembrie 1933, PNL a ajuns să ia frâiele puterii, s-a aflat în fața celui mai dezechilibrant și mai deficitar buget, prin prăbușirea finanțelor locale, prin suspendarea cuponului datoriei publice, prin suspendarea finanțelor țării. Țărăniștii au lăsat țara în suferință. Nu se plăteau salariile, soldele și pensiile. Datoria internă ajunsese la 20 miliarde lei, fără vreo perspectivă de lichidare. Creditul statului zdruncinat și creditul particular erau la pământ. Trei legi de conversiune a datoriilor erau inoperante și agravau situația. Evaziunea capitalului și tezaurizarea, cu toate consecințele ei, amenințau moneda țării. În ceea ce privește situația economică, un marasm general paraliza toate ramurile producției naționale. Agricultura dădea randament scăzut, nimeni nu mai aducea în discuție politica prețurilor agricole; industria era sufocată de legiuiri neadecvate, care împiedicau orice inițiativă și orice ameliorare cu consecința inevitabilă: șomajul. Comerțul era în stare letargică. O politică nechibzuită transforma toate veniturile în lefuri și diurne, făcând imposibile investițiile materiale. Se disprețuia munca de interes obștesc. Spitalele și școlile erau închise. Zece mii de normaliști cerșeau pe stradă dreptul la viață. Învățătorii nu primeau gradațiile.
Administrația generală cu resurse locale epuizate, cu un personal împovărător, era infestată de rutină și birocrație. „O țară cu finanțe sleite, cu economia paralizată, cu resursele secate, cu resorturile materiale sfărâmate, iată tabloul țării la sfârșitul anului 1933”. (G. Tătărescu)
Iată cum a expus Gheorghe Tătărescu însănătoșirea finanțelor publice, redresarea financiară și definitiva statornicire a echilibrului bugetar. Mai întâi a raționalizat cheltuielile statului, realizând o primă comprimare a bugetului. În bugetul pe 1934-1935 s-a realizat o economie de 2,18 miliarde față de bugetul precedent, la prevederi; iar în 1935-1936 s-a realizat o economie de 565 milioane față de bugetul 1934-1935. S-a lichidat întreg trecutul de 22 miliarde 759 milioane, totalul deficitelor anterioare, în care jumătate era reprezentată de creanțele rămase neachitate. S-au achitat pensiile restante din anii trecuți în numerar și în titluri, lichidând dintr-un total de 1 miliard 805 milioane lei, 1 miliard 554 milioane lei, restul reprezentând drepturi câștigate în justiție, care nu puteau fi prevăzute în cursul anului bugetar. S-a lichidat situația financiară între stat și CFR, achitând CFR-ului un sold de 315 milioane lei, readucând în patrimoniul statului un fond de 1 miliard 340 milioane lei și s-a achitat Casei Generale de Pensii o sumă de 966 miliarde lei datorați de CFR.
Datoria publică apăsa bugetul statului cu peste 6 miliarde și jumătate lei anual. Condiții avantajoase în acordurile cu creditorii străini din 1934 și 1937 s-au realizat pentru bugetul statului prin dobânzi și amortismente, economii atât definitive cât și provizorii, în valoare de 11 miliarde 341 milioane, „înlăturând în același timp controlul străin, incompatibil cu demnitatea țării noastre”. Grație acestei politici național- liberale, a reapărut în crederea publicului în instituțiile de credit și, în felul acesta, viața economică a putut să-și ia un nou avânt. Iată câteva cifre care nu mai au nevoie de comentarii: soldul viramentelor la BNR crește de la 3 miliarde 818 milioane în 1933, la 7 miliarde 405 milioane în august 1937; soldul livretelor Casei de Economii crește de la 1 miliard 383 milioane în decembrie 1933, la 3 miliarde 500 milioane în septembrie 1937; soldul depunerilor la băncile mari de la 6 miliarde 744 milioane lei în decembrie 1934, ajunge la 10 miliarde 600 milioane în ianuarie 1937. S-a dus o politică susținută de apărare a stabilității monetare, sporindu-se procentul de acoperire în aur al Băncii Naționale, de la 35,1%, la 45%. Pentru a veni în ajutorul claselor producătoare, guvernul liberal a creat marile instituții de credit menite să creeze posibilități noi și diverse de dezvoltare a tuturor inițiativelor particulare. În cadrul acestui program, guvernul Tătărescu a creat Institutul Național de Credit Agricol, Institutul Național de Credit al Meșteșugarilor, Institutul Național de Credit Aurifer și Metalifer și casele de împrumut pe amanet, completând astfel acțiunea de refacere a creditului public și a creditului privat. În urma acestei redresări financiare, obținute prin această politică național-liberală, s-au putut dota cu fonduri suficiente serviciile statului pentru crearea de noi drumuri, pentru nevoile educației naționale și sănătății publice, trecându-se astfel de la bugetele deficitare la bugetele excedentare. Pentru refacerea economică s-a practicat cu perseverență politica de stimulare a tuturor ramurilor de producție națională. Grație acestei politici, comerțul exterior s-a dezvoltat progresiv, ajungând, în primele luni ale anului 1937, la 22 miliarde 650 milioane lei față de 14 miliarde 756 milioane lei în 1933. Într-un ritm similar, a crescut exportul animalelor vii, al lemnului, al cerealelor. S-a restabilit și menținut balanța comercială foarte activă care, pentru perioada de la noiembrie 1933 până în 1937, reprezenta un sold activ de peste 25 miliarde lei. Producția industrială a țării se ridică de la 34 miliarde în 1933, la 51 miliarde în 1936, înregistrând astfel un plus de 17 miliarde lei. S-au direcționat numeroase investiții în industria textilă, metalurgică, unde valoarea producției, în 1936, era dublată față de cea din 1933; producția aurului crește de la 3468 kg în valoare de 385.385.517 lei în 1934, la 478 kg în valoare de 675.639.468 lei în 1936. Prosperitatea în domeniul industrial și comercial a avut drept consecință dispariția șomajului și crearea de noi debușeuri pentru clasa muncitorească. Numărul angajaților în întreprinderile industriale se ridică de la 163.000 în 1934, la 220.000 la începutul anului 1937. Guvernul Tătărescu a inițiat o fructuoasă acțiune pentru întărirea și dezvoltarea clasei meșteșugarilor români, creând în 1936 Fondul Industrial pentru Înzestrarea Meseriașilor și Micilor Industriași Români.
În cei patru ani de guvernare, s-au repartizat unelte și mașini în valoare de 20.932.000 lei, cu precădere în regiunile de frontieră pentru încurajarea și susținerea elementului românesc, veacuri de-a rândul neglijat și obidit. În domeniul agriculturii s-a practicat aceeași politică, spre perfecționarea tehnică și adaptarea la situația creată de criza generală. S-au creat 216 centre agricole, conduse de ingineri agronomi, organizând școlile de agricultură și fermele statului în vederea funcționării lor ca centre agricole; s-au înființat 14 stațiuni experimentale pentru plante furajere și 853 de gospodării model în 37 de județe ; iar în 1937 s-au organizat 100 centre de motocultură, fiecare înzestrate cu câte patru tractoare. Exportul de produse pomicole a crescut de la 9577 tone în 1933 la 35.177 tine în 1936. Prin noi acțiuni de restaurare a prețului la exportul grâului, în trei ani, s-a obținut pentru economia românească un plus de venit de peste 17 miliarde lei, iar pentru producătorul român, un plus de venit de 22 și 28 mii lei la vagon.
Exportul de bacon în Anglia a crescut de la 1000 kg în 1933, la 1.000.000 kg în 1934; exportul de boi a crescut de la 16.593 capete în 1933, la 39.050 în 1935; exportul de porci vii a crescut de la 125.764 quintale în 1933, la 300 mii quintale în 1936; exportul de produse animale crește de la 16.300 tone în 1933, la 24.000 tone în 1936. S-au constituit noi izlazuri și s-au mărit cele existente, defalcându-se în acest scop 98.248 ha din proprietățile statului. Serviciul silvic a fost înzestrat cu mijloace tehnice în acțiunea de reîmpădurire și de creare a perdelelor de protecție în zonele de stepă. S-au recunoscut ca și cetățeni 4379 români de peste hotare, tot pentru ei construindu-se 1195 case și s-au luat măsuri ca terenurile imigranților turci să revină statului român, spre a fi utilizate nevoilor de colonizare în Dobrogea. Prețul pământului s-a urcat cu 50%; 60% din marile proprietăți vândute trec în mâna sătenilor, datorită exercitării dreptului de preempțiune și a creditelor pe care Guvernul le-a pus la dispoziția sătenilor, atunci când acestora nu le mai ajungeau propriile economii. Sub guvernarea național-liberală, ogorul și-a recăpătat dreptul la viață, fiind un izvor nesecat de venit pentru plugarul român. Mișcarea cooperatistă se reface, jucând un rol major în marea operă de redresare economică și de educație a maselor. Pentru această redresare a cooperației noastre, statul participă cu 1.400.000.000 lei, bani acordați numai în anul 1936. Sprijinul acordat Cooperativelor de Credit crește neîncetat. Banca Centrală Cooperativă trece de la 16.953.767 lei credite acordate în 1933, la 370.000.000 acordate în primele șapte luni ale anului 1937. Cooperativele de producție și valorificare, prin mandat dat din partea statului, au susținut prețul grâului. Astfel, centrala Cooperativei de Producție și valorificare, de la 22 iunie 1935 și până la 30 septembrie 1937, a făcut cumpărări de la 423.459 producători mici, 35.859 producători mijlocii și 3764 producători mari, în valoare de 1.709.122.000 lei. Cooperativa devine un puternic și unitar instrument de promovare a muncii și propășirii tuturor categoriilor productive.
Un remarcabil progres s-a obținut în acțiunea de refacere a căilor de comunicație. S-a sporit parcul de vase și s-au modernizat instalațiile din porturile Constanța și Balcic; s-au comandat două vase de pasageri pentru SMR, o comandă de cinci cargoboturi în șantierele navale din Italia, s-a executat un doc plutitor pentru repararea vaselor din portul Constanța; s-a construit în șantierele de la Tr.-Severin vasul de pasageri „Regele Carol II”, precum și silozuri pentru depozitarea grâului la: Brăila, Galați, Izmail, Chilia și Corabia; renovarea șantierului naval din Tr. Severin, amenajarea zonei libere Galați, amenajarea portului Bugaz, extinderea traficului pe Dunăre până la Regensburg.
În administrația generală „spiritul gospodăresc a triumfat împotriva spiritului birocratic”; învățământul s-a organizat temeinic – acordându-se prioritate învățământului profesional și practic.; bursele pentru elevii săraci cresc de la 17 milioane lei în 1933, la 75 milioane lei în 1937. Biserica Națională, pusă în slujba credinței și a sufletului românesc, s-a întărit prin noi acte de legiferare și administrație; s-au înființat 697 parohii ortodoxe și 33 parohii unite; alte 40 parohii în regiunea secuiască. S-au înființat 1006 posturi bugetare pentru preoții teologi și seminariști, 522 pentru cântăreți, nemaiexistând nici un preot sau cântăreț fără salarizare. Guvernul a înzestrat mănăstirile mai înstărite din țară cu 32.000 ha păduri și teren: „prin acest act, cu adevărat istoric, s-a asigurat reînceperea activității culturale și de asistență, pentru care mănăstirile, ca așezăminte esențiale ale ortodoxismului românesc, fuseseră ctitorite în decursul vremurilor” (G. Tătărescu).
A fost o guvernare de consolidare și propășire națională, n-au fost tulburări, conflicte sau greve. Măsurile excepționale luate de guvernul liberal „n-au fost decât o amenințare împotriva profesio-niștilor agitației”. Partidul Național Liberal n-a fost un partid de clasă, ci un partid care reprezenta națiunea în integralitatea ei, o forță politică organizată, capabilă să facă față oricând tuturor problemelor de politică internă și externă. A fost singurul partid din perioada interbelică care a avut un prestigiu deosebit internațional. Economia națională a atins piscuri nebănuite în dezvoltarea pe toate fronturile. Iată un citat din articolul „Forțele economice ale României”, dintr-o revistă de bussines ce apărea la Alexandria, Egipt, care în economia mondială de atunci, era fixată prin cifrele următoare: „România este a unsprezecea țară agricolă din lume și a șasea din Europa; este a patra țară producătoare de petrol din lume; a treisprezecea în ceea ce privește lemnul și a șaisprezecea în ceea ce privește vitele (La Gazette d’Orient, journal politique commercial & finaciaire, Alexandria «Egipt», juilletaout 1936, pag. 90)
Partidul Național Liberal a fost și trebuie să rămână un partid legat de împlinirea marilor noastre idealuri naționale, pentru care au luptat generații întregi, generații care au dat viață programelor sale, care au înfăptuit și ridicat națiunea prin cunoscuta deviză „Prin noi înșine, pentru români și pentru Țara Românească”, deviză care a încheiat o epocă de solidaritate și coeziune națională în România Mare.
LINIA ÎNTÂI
CIOBANI-TE-AI DRACULUI…
Nu este frumos cum vorbesti,chiar daca esti cioban.Astept un limbaj mai “ecologic “din gura ta,astia au facut pana si wc-euri ecologice si noi nu suntem in stare sa pastram curatenia …limbii romane.
Cum dracu nu-i imperativ,LOAZA?
“ia” este imperativul de la verbul a lua,ce nu pricepi?Tu ai scris”IA FA” si tu putina…Ce vrei sa-ti explic in maghiara?
Esti prost la imperativ,mai Tokes…Un prost cu ,,scoala,,.Doamne,apara-ne de asa intelectuali….
Eu cred ca aici Linia Intai a consemnat corect o parte a istoriei noastre,fara a face vreun favor actualilor liberali,mai ales celor de la Olt ,care-si mananca de sub cur…A vrut sa le arate liberalilor de azi ce faceau inaintasii lor…Cat despre tanaru de la PC,AICI E DE DISCUTAT de ce a scris despre el,oricum LINIA INTAI n-are texte cu PC.AS VREA INSA SA VEDETI LA CE SE DEDAU ZIARELE PESEDISTE CA SA VEDETI SI VOI ZIARE DE TARA.BA…Adica judecati cu dreapta masura,nu asa in stil comunist…Uitati-va la televiziunea stalinista a lui Valcov,la Gazeta lui Opresu,la foaia lui Dorobantu,la ziarul militianului si faceti o comparatie….
Corect,insa adevarul nu e spus pana la capat si asta miroase putin a manipulare subliminala.Fiti fara grija ,urmeaza si encomioanele pentru cei de azi,contractul este in derulare,este contract comercial de tarabagii versati.Vom trai si vom vedea.Cat priveste presa din Olt,toti o apa si-un pamant!
A,tu esti ala cu encomioanele ,care te-ai plimbat din partid in parti si care in anii puterii populare ai stat la internat.Ce mai faci,boschetarule,mai pupi dosalele luiToma?Ghita,nume de suina…
Manipulare subliminala e un pleonasm,sau tu stii ca exista manipulare de genul:’Ba,am venit sa va manipulez,nu-i asa ca voi veti fi baieti cuminti?
Ce vorbesti,pleonasm?Mai convins,insa pana una alta acceseaza DEX si ia-le bob cu bob,pleonasm,manipulare si subliminal.Sa stii ca adjectivul subliminal poate sta foarte bine langa prostia ta,tu om de buna credinta nu-ti dai seama cat esti de tampit,hai ca sa nu mai repet cuvantul prostie.Iti respect pragul tau de intelegere si ma opresc!
A murit in inchisoare,torturat de comunisti…ce sa stie un pesedist cu creierul cat nuca….
Mai dobitocule,a facut si el putina inchisoare,a fost eliberat si n-a murit in inchisoare.Daca n-ai invatat la scoala(ce scoala profesionala vei fi facut nu stiu), da o cautare pe google si te edifici mai loaza!
Pesedist prost si arogant,cine ti-a dat lectii despre istoria liberalismului roman,Paul Stanescu,Marius Oprescu sau Darius Valcov?Poate ai luat lectii direct de la Iliescu,boule rosu,insa tatal lui,ca si el ,erau tortionari ai regimului stalinist…Asa ca du-te dracului si spune cand a iesi Tatarescu din inchisoare ,cretinule,si cine conducea Romania atunci,insigator sovietic?
Un pic de inchisoare?Ia si citeste cat a fost torturat cu Lotul Patrascanu si cand a fost eliberat…Pai,tu esti in stare sa zici si de Coposu ca a fost colaborationist,capcaun blsevic ce esti…
iA FA SI TU PUTINA INCHISOARE,SA VEDEM CUM REACTIONEZI CRETINULE,MAI ALES CA INCHISOAREA ERA UNA COMUNISTA,IAR CONDAMNAREA ERA POLITICA,BOULE ROSU
“I-A” fa si tu putina gramatica.Ce fel de cioban roman esti tu care nici limba materna nu ti-o cunosti,rad si oile de tine!
Doamne ,cat de prost poti sw fii…i-a scris dezlegat…Uita-te inca o data,tokes cu t mic…
Nu este vorba de imperativul “ia” al verbului a lua,e o constructie la imperativ a verbului a face si este cu totul altceva.Ciobani-m-as si n-am cui!
Se pare ca LINIA si-a gasit o noua LINIE de finantare de la LINIA pnl-pc pe LINIA bunei traditii a presei independente.Cine plateste comanda.Tragem LINIE si recapitulam:doua articole pupincuriste pentru PC si PNL si un articol in care am dat cu rahat in ventilator si l-am racorit pe Nastase,alt borfas.Si uite asa ne aLINIEM si noi la cerintele pietii.Cand ajungem la capatul LINIEI spunem ca noi suntem apolitici si prestam servicii contra cost ca orice tarabagiu.Vanzare buna!PS Si acum ceva pentru istoricul(dupa parerea mea un uituc) care nu a rememorat pentru cei ce nu stiu ca Gh.Tatarascu la 6 Martie 1945 a batut palma cu Visinski si Petru Groza,implinind un mare ideal national de infratire cu marele popor sovietic.Asa sa va ajute Dumnezeu sa va pastrati LINIA!
bai desteptule care semnezi linia moarta, trebuie sa stii si dumitale ca primul ministru liberal a fost gh. tatarescu si nu gh. tatarascu. desteptu lu peste prajit…
Numele corect este Tatarascu,insa uneori in epoca s-a ortografiat si Tatarescu.A existat si Gh.Tattarescu un pictor care a trait in sec.XIX,de aici si tendinta unora de a-l ortografia cu “e”.A propos de ortografie cred ca nu ti-ar strica putin sa studiezi un indreptar ortografic,asta asa intre noi ,sa nu ne auda cineva!Si inca un sfat,inainte de a afirma ceva atat de categoric,documenteaza-te.