AcasăInterviuÎn momentul când vor apărea eșecurile, Crin Antonescu va fi contestat

În momentul când vor apărea eșecurile, Crin Antonescu va fi contestat

Cristian Pârvulescu este președintele Pro Democrația și coordonatorul Forumului Constituțional pentru revizuirea Constituției.

EXISTĂ RETICENȚĂ CU PRIVIRE LA INTRODUCEREA PROPUNERILOR ÎN NOUA CONSTITUȚIE

Ce concluzie am putea trage după la întâlnirile pe care le-ați avut în țară cu cetățenii, pe tema revizuirii Constituției, domnule profesor Pârvulescu?

Există destul de multe reticențe cu privire nu la modificarea Constituției, ci, mai degrabă cu privire la deschiderea politicienilor din Parlament cu privire la propunerile cetățenilor. Și asta, pentru că, cetățenii s-au vaccinat , sunt convinși că politicienii sunt mai degrabă interesați de rezolvarea problemelor politice proprii și nu a problemelor cetățenești. Aste este o notă definitorie din dezbaterile Forumului Constituțional. Există cetățeni reticenți nu neapărat față de procesul de consultare, cât față de rezultatele consultării, și anume, de introducerea propunerilor lor în textul final al Constituției revizuite. Pe de altă parte, este evident că există un interes, fiind la curent cu schimbările politice, iar în unele cazuri sunt interesați și de problemele privind drepturile și obligațiile cetățenești. Există cetățeni care au ceva de spus cu privire la modificarea Constituției.

cristian pirvulescuSusțineți un Parlament unicameral sau bicameral?

Eu nu susțin nimic, pentru că rolul meu este acela de a strânge idei și de a fi absolut neutru. Nu ne angajăm deloc în aceste dispute. Dar există discuții și propuneri pentru ambele variante. Le vom prezenta în raport, urmând ca Parlamentul să decidă.

În calitate de coordonator al Forumului Constituțional, cum comentați decizia președintelui Comisiei pentru revizuirea Constituției, Crin Antonescu, care interzice participarea presei la lucrările Comisiei?

De fapt, înainte de decizia domnului Crin Antonescu, este o hotărâre a Comisiei parlamentare care a fost luată în unanimitate. Fiind invitat la acea ședință a Comisiei, pot să spun că decizia a fost luată în unanimitate, iar motivul este relativ simplu: Comisia dorește să lucreze repede și crede că, prezența presei, îi face pe politicieni să bănuiască că presa este interesată doar de declarații politice, de imaginea lor în presă, și nu de textul constituțional. Și atunci, decizia a fost ca lucrările comisiei să fie închise, iar comunicarea rezultatelor să se facă după. Știu că există o mare nemulțumire din partea presei din acest punct de vedere, dar pe de altă parte, nicăieri în lume, comisiile parlamentare care lucrează la revizuirea Constituției nu fac ședințele publice. Își fac publice, doar rapoartele finale. Iar rolul Forumului Constituțional este acela de a dezbate și de a aduce ideile în atenția publicului, lucrările forumului fiind permanent deschise.

Câte referendumuri pentru demiterea președintelui Băsescu, pronosticați că vor mai fi organizate până în 2014?

Îmi e greu să cred că vor mai fi condiții pentru suspendarea președintelui, iar probabilitatea de a se mai organiza fiind foarte scăzută. Contextul politic național și european, nu permite așa ceva.

Care credeți că este miza acestei bătălii pentru Justiție? Salvarea pușcăriabililor din USL sau salvarea corupților din PDL?

Cred că bătălia pentru Justiție are obiective diferite în funcție de grupul politic. Dar bătălia Justiției este aceea pentru independență. Deci, există pe de o parte interesul unor grupări politice, măcar să se împrietenească cu Justiția, dacă nu poate să o subordoneze, iar pe de altă parte este interesul evident al Justiției de a-și asigura independența. Dar trebuie să luăm în calcul și instituțiile europene, care ne monitorizează și care au interesul ca, în România, statul de drept să funcționeze, iar pentru asta instanțele de judecată trebuie să fie independente. Cel mai important rol în independența Justiției cred că-l au instituțiile europene, care transmit semnale atunci când autoritățile sau instituțiile române nu respectă regulile jocului democratic.

CÂTĂ VREME VA EXISTA SĂRĂCIE, VA EXISTA ȘI MITĂ ELECTORALĂ

Ce-i lipsește unui politician român, să fie și om politic?

Unii politicieni sunt oameni politici, alții sunt oameni de stat, majoritatea însă, rămân oameni de partid. Problema este ieșirea din zona intereselor de partid, care sunt prin definiție, interese de grup. Partidul politic reprezintă o parte, de aia și se numește partid, pentru că nu poate reprezenta întregul. Ori, de a trece de la reprezentarea interesului părții, la reprezentarea interesului întreg, este un efort care ține în primul rând de experiența acumulată și de calitatea dezbaterii politice. Din păcate, dezbaterea politică din România este trivială și se referă la lucruri lipsite de importanță și dă prea puține șanse unor politicieni să progreseze.

Dar, cât credeți că vor mai vota românii pe mici, zahăr, ulei și găleți?

Câtă vreme va exista sărăcie, vor exista și alegători interesați să câștige ceva din politică. Democrația depinde de prosperitate. Cu cât suntem o țară mai prosperă, cu atât suntem o țară mai democratică. Câtă vreme în România vor exista oameni care trăiesc la limita sărăciei, vom avea și oameni care sunt dispuși să-și vândă votul pe nimic. Pe mititei, pe ulei și zahăr. Dar, pe de altă parte acest lucru va fi parțial realizat odată cu trecerea timpului, și cu creșterea educației civice. Însă, există și săraci care sunt demni, și care-și trăiesc sărăcia cu demnitate.

De ce sunt atât de puțini liberali care se revoltă împotriva lui Crin Antonescu, domnule Pârvulescu?

Crin Antonescu a adus partidul la un rezultate pe care nu l-a cunoscut anterior. Fiind vorba de succes, nu sunt motive de revoltă, dar în momentul când vor apărea eșecurile, cu siguranță Crin Antonescu va fi contestat. Încă, Crin Antonescu este văzut tot ca principalul artizan al succesului PNL în 2012, atât la locale, cât și la parlamentare.

Dar nu vă dezamăgește poporul acesta care nu iese în stradă să protesteze?

Nu, pentru că românii își consumă protestul altfel. Dar asta nu înseamnă că sunt mulțumiți de politică. Însă, în lumea ortodoxă care a trăit experiența comunismului, protestul se consumă altfel. Avem și exemplul protestului grec, dar nu trebuie să uitați că, contestatarii greci nu sunt neapărat cei care au fost crescuți în sistemul religios ortodox. Religia ortodoxă mizează pe un anumit gen de supunere, pe o acceptare a situației. Românii, pe de altă parte, mizează foarte mult pe alternanța la guvernare. Până acum, aproape toate alegerile, au fost alegeri de alternanță. În 1992, FSN a pierdut în fața FDSN, chiar dacă tot Ion Iliescu era la putere, dar formațiunea, gașca, era alta. În 1996, a câștigat CDR, în 2000 actualul PSD, în 2004 alianța D.A, în 2008 „marea” coaliție PSD-PDL, și acum în 2012, USL. Deci, românii mizează pe protestul tăcut al alternanței, decât pe protestul violent în stradă. Dar, când le ajunge cuțitul la os (Oltchim, Turda), în acel moment protestează.

Care neamț ar fi mai bun pentru  România de azi: Mihai I de România sau Mihai Neamțu?

Fiecare are calitățile lui, dar nu cred că există vreo concurență între Regele Mihai și Mihai Neamțu. Mihai Neamțu reprezintă un tânăr politician cu o orientare conservatoare, poate chiar ultra-conservatoare, uneori de inspirație americană, care în momentul de față încearcă să-și găsească un loc în politica românească. În schimb, n-a reușit. Mihai I este un personaj istoric care și-a găsit un loc în  politica românească, drept pe care nimeni nu i-l va lua.

Și totuși, cum puteți justifica rațional iubirea lui Mihai Neamțu, față de Traian Băsescu?

Nu cred că e vorba de iubire. Cred că, Mihai Neamțu a văzut în Traian Băsescu un aliat, așa cum Traian Băsescu a văzut în Mihai Neamțu un susținător util, într-un moment de criză. E politică, și aici nu e iubire, ci mai degrabă interes. Fiecare dintre ei a avut un interes. Din păcate, Mihai Neamțu nu a intrat în Parlament, de unde putea să aibă acces la o tribună de unde să se lanseze în politica cu P mare. În acest moment Mihai Neamțu nu se află în sfera politică care ia decizii.

Ciprian Traian STURZU

Continuare în numărul viitor

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments