Atenție: România a căzut definitiv din spirit. Toate drumurile românului spre fericire au fost blocate. Căpcăunul suprem, bolnav de gol interior, umblă prin țară legat la ochi…Idealul lui? Să scape basma curată, după ce a călcat în picioare legile țării și a lăsat, în urma guvernării sale, o țară ca o Vale a Plângerii… Victima lui: POPORUL ROMÂN!
Alături de el, aplaudacii lui, cu creierele devastate de propria lor minciună și obosiți de atâta jaf pe care l-au coordonat și încă îl coordonează, susțin că sărăcia și deșertul acestei țări sunt aducătoare de bine și belșug. Proveniți din nașteri greșite, acești șuți și golani odioși ne-au tăiat pădurile, ne-au otrăvit fântânile și au pustiit totul în trecerea lor prin lume.
Europa privește stupefiată la noi și înțelege că, în materie de umilință, românii au rămas neschimbați de 100 de ani! „Ridică-te, tu cel care ai refuzat să te naști sclav!” I
Iată un crâmpei din imnul celei mai mari țări a lumii, de care ar trebui să ținem și noi cont. N-o să instigăm poporul la neorânduială, așa cum a făcut Dragnea la Craiova, dar putem să-l cităm pe Stephen Hessel, care a spus, cândva: INDIGNEZ-VOUS!
Dumitru Sârghie
Cei care sunt la butoane promit marea cu sarea.Dar,uită că și astăzi în comunele noastre sunt oameni,atâția care au mai rămas,care au probleme cu pământul,mai bine zis,cu punerea în posesie.
La posturile locale de RADIOȘANȚ,încă se mai aud voci de nemulțumire.
Sunt cazuri de nerespectare a unor hotărâri judecătorești,de interpretare a acestora,în funcție de interesele unora mai cu dare de mână sau cu mai multe pile,cunoștințe și relații.
În schimb,alții,prin diferite șmecherii și inginerii numai de ei știute,dețin terenuri care le reveneau de drept în mai multe Tarlale,sau același teren trecute pe alte nume pentru a l i se pierde urma,dar de fapt este aceiași suprafața deținută în mai multe locuri.
Au cumpărat teren într-o solă și la mutat prin acte,binențeles,în altă solă, deținând astfel în două locuri,adică și unde l-a cumpărat și unde la mutat în acte,cu complicitatea celor în drept,în timp ce altora li s-au diminuat terenul,sau nu li recunosc hotărârile instanței.
Dacă asta este calea de urmat după aproape 30 de ani de la revoluție,atunci să-mi dați voie să-mi pară rău că am trăit acești ani scurși din 1989.
Dacă,totuși,cineva citește aceste rânduri, contactați-mă și vă demonstrez probe,nu cu vorbe
Să ne trăiți maestre,Dumitru Sârghie!