Societatea de Geografie din România (SGR, 1875) a elaborat și a transmis Administrației Prezidențiale o LUARE DE POZIȚIE la Raportul privind Schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, raport propus spre dezbatere publică. Grupul de experți ai Societății de Geografie din România a redactat în acest sens atât o LUARE DE POZIȚIE privind principiile generale, cât și propuneri concrete de îmbunătățire a Raportului, pentru ca acestea să fie aduse la cunoștință tuturor membrilor SGR, precum și opiniei publice.
Societatea de Geografie din România salută inițiativa Administrației Prezidențiale de realizare a raportului Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile în strânsă conexiune cu proiectul „România Educată”. Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile recunoaște importanța educației formale, non-formale și informale în informarea și sensibilizarea elevilor și a publicului larg în legătură cu mediu (incluzând și problematica schimbărilor climatice), fiind evident faptul că nu este suficientă doar o schimbare de conținut, ci și una de paradigmă.
Se recunoaște că educația pentru mediu (mai ales problematica schimbărilor climatice) este încă insuficient prezentă în școala românească și că este necesară promovarea unor eforturi consistente și planificate pentru schimbarea acestei realități. Aceste eforturi trebuie orientate spre informarea și sporirea cunoștințelor elevilor despre mediu (incluzând și problematica schimbărilor climatice), conștientizarea provocărilor de mediu actuale și viitoare (inclusiv schimbările climatice), adaptarea valorilor personale la realitățile mediului prin descoperirea și promovarea unor atitudini corecte față de mediu (de exemplu legate de alimentație, mobilitate, locuire, comportament față de valorile naturale, consum de bunuri și servicii) și deprinderea unor abilități pentru participarea efectivă la menținerea și/sau îmbunătățirea calității mediului.
SGR apreciază, de asemenea, importanța ridicată acordată geografiei în promovarea obiectivelor educație pentru mediu, foarte bine punctată în raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile. Educația geografică începe din școala primară și se desfășoară continuu până la finalizarea ciclului liceal. Pe parcursul acestor ani, Geografia aduce elevului foarte multe cunoștințe, abilități, competențe și deprinderi unice, esențiale pentru susținerea educației pentru mediu (inclusiv în problematica schimbărilor climatice
Având în vedere că Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile este un document promovat de una dintre cele mai importante instituții din România, considerăm importantă realizarea unor clarificări în documentul prezentat. Prin urmare, SGR prezintă în anexă o serie de sugestii pentru îmbunătățirea calității acestui document.
- Sugestii legate de viziune generală realizate de SGR
În unele sisteme de educație europene, unele dintre ele menționate în acest document (Anexa 1), s-a depășit etapa educației pentru mediu și se implementează deja educația pentru dezvoltare durabilă. Spre deosebire de educația pentru mediu, care de altfel există deja în școala românească, în educația pentru dezvoltare durabilă atenția se mută pe competențe practice, pe dezvoltarea competențelor de analiză critică, pe soluționare de probleme, creativitate și originalitate Educația pentru dezvoltare durabilă provoacă elevul să-și pună întrebări legate de societate, oferă un spațiu unde elevul poate reflecta asupra relației dintre dorințele proprii și realitățile naturale, sociale, economice și politice și îl îndeamnă să acționeze în cunoștință de cauză. Elevul devine astfel obiectul actului educațional și nu subiectul lui. Prin urmare este util să se ia în calcul tranziția către o educație pentru dezvoltare durabilă, nu pentru o educație pentru mediu. Fără îndoială, contribuția cea mai valoroasă a educației pentru dezvoltare durabilă constă în numărul mare de absolvenți care vor avea cunoștințe, competențe, valori, atitudini care vor permite societății să progreseze către un mod de viață și de lucru durabil, ceea ce de fapt este dezideratul societății românești. Această tranziție o sugerăm și în contextul în care, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă promovează activ educația pentru dezvoltare durabilă, ca element cheie în tranziția către o societate durabilă.
2. Sugestii privind utilizarea conceptelor realizate de SGR
Având în vedere numărul de pagini al Raportului, precum și implicarea multor categorii de actori în elaborarea lui, este inerentă apariția unor mici variații în utilizarea conceptelor specifice. Trebuie clar definit termenul cheie din document. Sugestia SGR este de a utiliza termenul de educație pentru mediu (incluzând problematica schimbărilor climatice), fiind absolut necesară conectarea acestuia de educația pentru dezvoltare durabilă. Termenul „educația pentru schimbări climatice și mediul” nu are echivalent în literatura științifică internațională și națională (și nici nu are cum să aibă). Schimbările climatice reprezintă o perturbare în funcționalitatea mediului, fiind astfel pe alt nivel conceptual față de conceptul de mediu (SISTEM ori STRUCTURĂ).
3. Sugestii legate de structura Raportului realizate de SGR
Noutatea unor termeni pentru anumite categorii de actori interesați face utilă considerarea unei secțiuni care să includă un dicționar de termeni cheie, utilizați în document (de exemplu, educație pentru mediu, educație pentru dezvoltare durabilă, școli durabile). Schimbările de mediu, implicit cele climatice sunt doar unele dintre prioritățile de învățare pentru elevii români. Ar fi oportună actualizarea documentului și cu alte urgențe globale care țin de un trai de viață durabil (de exemplu altele din cele 17 obiective ale dezvoltării durabile). Având în vedere complexitatea acțiunilor propuse, considerăm că ar fi utilă considerarea unei secțiuni de Riscuri asociate implementării obiectivelor propuse și modalități de limitare a acestora.
4. Sugestii legate de obiectivele propuse realizate de SGR
În ceea ce privește măsurile propuse, sugerăm următoarele completări:
– Considerarea unui obiectiv care să vizeze crearea de oportunități formale, nonformale și informale care să susțină tranziția spre educația pentru dezvoltare durabilă.
– Ținând cont de organizarea de tip plan-cadru, forma de implementare propusă pentru introducerea unei materii opționale, necesită o regândire a structurii de tip arie curriculară.
– Implementarea agendei de mediu în educație trebuie să se bazeze pe ajustarea curriculei existente, înainte de introducerea unor materii noi, cu considerarea gradului de încărcare existent pe disciplină.
– Introducerea în cadrul programei de CONSILIERE și ORIENTARE de tematici de mediu, ca de exemplu CALENDARUL DE MEDIU – cu activități LUNARE. În cadrul acestor activități, se pot implica ONG-urile, la nivel de parteneriat.
– În cazul platformei care se dorește a fi dezvoltată este utilă considerarea explicită a corelării cu platformele de învățare deja existente la nivel internațional și național. Există platforme cu date de mediu (de exemplu, www.calitateaer.ro), platforme cu resurse educaționale (didactic.ro, MozaWeb) etc.
– Includerea între investițiile verzi a soluțiilor bazate pe natură, foarte prezente în multe școli din Europa și care reprezintă priorități de investiție în viitor la nivel european (pereți verzi, acoperișuri verzi, grădini de ploaie și alte inovații).
– Considerarea în afara proiectului Școlilor Verzi și a acelora promovate prin Fundația Europeană pentru Educație Ecologică (de exemplu, rețeaua de Ecoșcoli din România, care numără 263 unități de învățământ din toată țara).
– Clarificarea rolului aplicațiilor care se doresc a fi dezvoltate din perspectiva funcționalităților și modului de utilizare efectivă de către elevi. Sugerăm să luați în calcul aplicațiile deja existente asociate telefoanelor mobile, cum ar fi cele de măsurare a nivelului sunetului, luminozității, altitudinii etc.
5. Sugestii de editare realizate de SGR
În această anexă sunt trimiteri punctuale la paginile raportului care conțin termeni formulați incorect, care generează confuzii, termeni de strictă specialitate care nu exprimă sensul dorit, sau exprimări incorecte din punct de vedere științific (ex.: fenomenul schimbărilor climatice, viața subacvatică, creșterea calității aerului etc.) la care, SGR propune termenii corecți și reformulări și își exprimă speranța că sugestiile vor fi de folos în îmbunătățirea calității Raportului și oferă disponibilitatea de a participa în continuare în procesul de finalizare și de operaționalizare a obiectivelor propuse. (www.geo-sgr.ro)
A consemnat prof. dr. Ștefania MARINEANU
