De parcă nu ar fi fost destul că țăranii noștri de toate zilele își lucrează din ce în ce mai anevoios pământul, înfruntând o climă potrivnică, neavând forță de muncă, bani și utilaje, că un fenomen grav s-a abătut, de câțiva ani încoace, asupra culturilor lor.
Porcii mistreți și cerbii lopătari fac ravagii, călcându-le culturile în picioare și distrugându-le mari suprafețe de cultură, care au necesitat muncă asiduă, bani și – de ce nu? – suflet. Sufletul țăranului român, pe care nu-l mai protejează nimeni, care este privit cu dispreț și căruia statul român, așa-zis capitalist, nu-i mai acordă nicio atenție.
Dar, despre ce este vorba, stimați cititori? Odată cu liberalizarea a tot ce s-a putut liberaliza în această țară blestemată (care se chema cândva Grădina Maicii Domnului), fondurile noastre de vânătoarea, cu întreg patrimoniul material și natural, au încăput în mâna unor clienți politici, care – precum porcii mistreți și cerbii lopătari – calcă totul în picioare, profitând de vidul legislativ din acest domeniu.
Astfel, se întâmplă că proprietarii terenurilor pierd, an de an, sume importante, pe care le-au investit în însămânțarea terenurilor. Sunt turme întregi de cerbi lopătari și porci mistreți, care distrug totul în calea lor, lăsându-i pe oameni săraci.
Toate demersurile oamenilor către organele în drept n-au avut niciun rezultat, iar ideea de împrejmuire a terenurilor este una nerealistă, științifico-fantastică. Anul trecut, oamenii n-au luat nimic de pe terenurile lor, iar anul acesta foarte mulți și-au lăsat terenurile pârloagă.
În dialogul pe care l-am avut cu Prefectul de Olt, prof. Silviu Neacșu, acesta ne-a spus că, într-adevăr, sunt mari probleme în acest sens și că va face tot posibilul ca cei afectați să fie despăgubiți material din fondurile puse la dispoziție, în acest sens, de către Ministerul Agriculturii.
Treabă românească: în loc să se taie coada câinelui din rădăcină și să se eradicheze fenomenul, într-un fel sau altul, administratorii destinelor noastre prelungesc agonia, pe banii poporului.
În comunele prin care am trecut noi și am vorbit cu primarii (Leleasca, Făgețelu, Spineni, Bărăști), animalele pădurii au făcut și fac ravagii în continuare, întorcând pe dos culturile de porumb ale sătenilor, cărora li se recomandă (ATENȚIE!) să-și împrejmuiască terenurile. Măi, oameni buni, voi aveți toate țiglele pe casă? Păi, amărâtul de țăran român, ar trebui să lucreze o viață de om ca să împrejmuiască unul, două sau trei hectare de pământ!
„Ne-au nenorocit porcii mistreți… Au întors toți porumbii din pământ. Nu e lege, nu e nimic. E un fenomen și nu știu ce se va alege… Vă dați seama câți bani bagă oamenii în pământuri? Și la toamnă nu se știe… Mai e și clima asta păcătoasă. Bagă bani și nu ia nimic.
S-au privatizat fondurile de vânătoare… Dar nu s-a dat o lege clară și nu ai cu cine să te judeci. Au venit mistreții până aproape de case, domnule. Inginerului din primărie, Grigorescu Dumitru, i-au distrus două hectare. Bagă 20-30 milioane pe hectare și nu ia nimica!”, ne spune cu amărăciune Vasilică Selescu, primarul comunei Leleasca.
„Nu am probleme cu investițiile, nu am probleme cu fondurile europene. În tot acest timp, de când sunt la conducerea comunei, am învățat, cu echipa mea, să fac acest lucruri și facem acest lucru cu profesionalism. Cea mai mare problemă o avem cu porcii mistreți și cu cerbii lopătari. Aceștia fac dezastru în culturile oamenilor și ale societăților agricole. Reprezentanții fondurilor private de pe raza pădurilor din Seaca-Optășani profită de vidul legislativ din domeniu, ne pun niște hârtii în față, cum că ei s-au achitat de sarcinile trasate de lege, privind grija față de animalele pădurii, dar cu toate acestea dezastru continuă. Garda Forestieră, Direcția Agricolă, Garda de Mediu și alte organisme, prin reprezentanții lor, dau din umeri, invocând, cum am mai spus vidul legislativ”, ne-a declarat Dănuț Șărpău, primarul comunei Spineni.
Despre acest fenomen îngrijorător, ne-au vorbit și primarul Constantin Popa din Făgețelu, precum și primarul comunei Bărăști, Vergil Gealapu. Și localitățile lor au fost și sunt afectate de animalele sălbatice. Prefectura, Garda Forestieră, Garda de Mediu, Direcția Agricolă și alte instituții responsabile cu viața pe acest pământ trebuie să găsească soluția să pună capăt acestui fenomen care – iată tinde să devină unul de interes național!
Comuna Spineni – O administrație eficientă umbrită de invaziamistreților și a cerbilor lopătari!
Așa cum am mai spus și altădată, Omul sfințește locul… Dănuț Șărpău, primarul comunei Spineni (locul de naștere al familiei poetului și gazetarului George Stanca) este un astfel de om. Primarul este un om al faptelor, care a deprins rostul atragerii fondurilor europene și care a înțeles faptul că el este în slujba oamenilor și nu oamenii în slujba primarului.
Astfel, se face că, doar într-un singur mandat, la care se adaugă și începutul celui de-al doilea, comuna Spineni e de nerecunoscut. Drumuri modernizate, reabilitarea școlii din localitate, cu grupuri sanitare moderne și igienizare la maxim, proiecte de bazin, stații de pompare și clorinare, rețea de apă în toată comuna, pe o distanță de 7,5 km, sală de informatică, reabilitarea clădirii primăriei și multe alte investiții comunitare, care au făcut cetățenilor din Spineni viața mai ușoară.
Trebuie amintită aici și reabilitarea totală a iluminatului public, precum și schimbarea în integralitate a conductelor de apă.
După cum se știe, în România natalitatea este într-o scădere drastică, fenomen care se manifestă și în comuna Spineni. De la începutul anului, au murit 17 bătrâni și s-a născut o singură ființă. Cei 106 copii, care reprezintă efectivul școlar al comunei, au acum la dispoziție două microbuze și, este demn de remarcat faptul că autoritățile județene au aprobat angajarea a încă unui șofer.
„Plătesc naveta la profesori din taxe și impozite. Este îngrijorătoare scăderea, în fiecare an, a efectivelor de elevi, iar cheltuielile cu naveta profesorilor se ridică la 50 000 lei anual. Probabil că, în viitorul apropiat se vor unifica anumite școli comunale, fiindcă numărul de elevi este, galopant, în scădere, iar numărul dascălilor rămâne, firesc, neschimbat”, ne spus primarul Dănuț Șărpău.
Domnia-sa ne-a mai spus că are în plan două proiecte de asfaltare de drumuri, pe o lungime de 9 km, pentru care deja așteaptă finanțare.
După cum am mai semnalat, cea mai mare problemă a comunei Spineni este invazia cerbilor lopătari și a mistreților, care distrug culturile oamenilor de aici, problemă asupra căreia primarul Dănuț Șărpău așteaptă măsuri radicale din partea autorităților județene.
Dumitru Sârghie
