AcasăPoliticaMizeriile la adresa lui Iohannis sunt reluate ori de câte ori acesta...

Mizeriile la adresa lui Iohannis sunt reluate ori de câte ori acesta candidează pentru o funcție!

Este peste putința noastră de a înțelege lipsa de reacție a liberalilor din Olt, cu referire la atacurile suburbane ale Gabrielei Firea, la adresa candidatului ACL – d-l Klaus Iohannis.

Născuți obosiți, dar și ușor de cumpărat, liberalii noștri din Olt dorm somnul rațiunii, gândindu-se, probabil, la un alt USL, care să-i readucă din nou la prosperitatea de care au beneficiat, până mai ieri, alături de fratele lor mai mare – PSD. Atitudinea lor duplicitară ne arată – dacă mai era nevoie – că nu-i interesează acest județ și, cu atât mai puțin, această țară, aflată sub ocupația „Ciumei Roșii”.

Ne revine nouă datoria, ca români și cetățeni liberi, să scriem adevărul cu privire la nevinovăția lui Iohannis, adevărul așa cum a fost el pecetluit de organele în drept și nu cum a fost călcat în picioare de către cozile de topor pesediste.

LINIA ÎNTÂI

klaus 601A. PREZENTARE CAZ:

Pe 11 iunie 1990, un cetățean din Rașinari-Sibiu, Vasile Iliuț își omoară la beție soția, după care se sinucide. Copiii sunt luați de bunicii materni. Aceștia, accepta imediat adopția, inițiată de fapt de unul din unchii materni ai copiilor. Pentru că era necesar în instanță acordul rudelor până la gradul patru, este obținut destul de rapid și acordul bunicilor paterni, familia Iliuț. Instanța aprobă adopția pe 14 august 1990, pe o noua lege mai restrictivă. Numele soților Iohannis nu apare în acest document. Copiii  pleacă în Canada cu noua familie. Odată cu copiii Iliuț, prin aceeași decizie a instanței,  familia Lalande din Canada a mai adoptat o fetiță de patru luni din altă localitate din județul Sibiu. In cazul ei, familia Iohannis nu a avut nicio implicare, după cum avea să precizeze IGP in aprilie 2001.

Familia adoptivă ține un timp legătura cu bunicii materni ai copiilor Iliuț, cărora le trimite și câteva poze. Ceea ce nu spune presa centrală este faptul că bunicii paterni și cei materni au fost în permanent conflict atât din cauza tatălui ucigaș, cât și din cauza banilor pe care i-ar fi căpătat pentru copii doar bunicii materni.

Adopția din 1990 și implicarea familiei Iohannis a fost contestată public de bunica paternă și de fiica acesteia doar atunci când Klaus Iohannis a devenit persoană publică, după ce acesta a ajuns Inspector Școlar și apoi candidat la primăria Sibiului.

B. MEDIATIZAREA CAZULUI ȘI MANIPULAREA LUI DE CĂTRE O PARTE DIN PRESA DIN SIBIU, AFLATĂ ÎN CONFLICT CU KLAUS IOHANNIS:

Acuzațiile la adresa lui Klaus Iohannis privind adopția din 1990 au aparut în spatiul public și mediatic pentru prima oara în campania electorala din 2000 pentru alegerile locale. Și nu din partea familiei copiilor, ci din partea unui ziarist din Sibiu, Albin Marinescu. Acesta îl dă pe Klaus Iohannis în judecată de câteva ori pe an, fără succes și căruia îi dedică zeci de mii de articole mincinoase pe site-ul său, justitiarul.ro. Aceste articole reprezintă principala sursă de informații pentru majoritatea  materialelor folosite de presa centrală ca să-l atace pe Klaus Iohannis.

Atât denunțul public al ziaristului Albin Marinescu, dar și ancheta corespondentului Antena 1 Sibiu, care a dat greutate cazului, au fost difuzate agresiv în campania din aprilie 2000.

După ce Iohannis a câștigat alegerile, Albin Marinescu a făcut plângeri la DIICOT pe numele lui Klaus si Carmen Iohannis pentru implicarea într-o înfiere ilegală. Marinescu a depus toate documentele adunate de el de la familia Iliuț, materialele din denunțul său public, ancheta Antenei 1, precum și răspunsurile lui Iohannis la acuzații. Plecând de la aceste plângeri, polițiștii de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Sibiu au făcut o anchetă, in urma căreia procurorii de pe lângă Tribunalul Sibiu au dat pe 3 august 2000 decizia de neîncepere a urmăririi penale în dosarul 423/P/2000 privind înfieri ilegale.

De altfel, nici președintele Ion Iliescu nu a dat curs acuzațiilor și memoriilor trimise de bunica Iliuț (decedata in 2012) si de Albin Marinescu. Iar în gândirea lui Ion Iliescu, dna Firea nu poate spune că nu are încredere, chiar dacă acesta a fost președinte al României timp de 10 ani.

Pentru că nici Ion Iliescu nu a dat câștig de cauză acuzațiilor și memoriilor, Albin Marinescu  s-a adresat în iunie 2000 și Comisiei pentru abuzuri a Camerei Deputaților, sesizând-o pentru ilegalități comise de Klaus Iohannis și soția sa în ce privește adopția din 1990. Comisia i-a audiat pe Albin Marinescu și bunica Iliuț, a cerut informații Ministerului de interne.

Răspunsul IGP, prin adresa 69181 din 30 aprilie 2001, precizează că toate acțiunile legale întreprinse de Albin Marinescu împotriva lui Klaus Iohannis au fost deja respinse de procurori.

De asemenea, se precizează că, în urma unor sesizări mai vechi ale lui Marinescu, în septembrie 2000, Poliția Română a solicitat Poliției Canadiene să verifice situația copiilor adoptați din acest caz. Poliția canadiana a constatat, în urma mai multor controale, că toți copiii sunt sănătoși, frecventează cursurile și nu sunt probleme.

De asemenea, Poliția Canadiană a comunicat autorităților române că familia Lalande, care a adoptat copiii, nu a fost cercetată niciodată pentru trafic de organe și nu a fost implicată în astfel de cazuri. În răspunsul IGP se precizează că nu au fost constate ilegalități în acțiunile reclamate de Albin Marinescu.

De asemenea, în documentul oficial se spune că acuzațiile semnalate de Albin Marinescu au fost deja verificate de mai multe ori de IJP Sibiu și de Ministerul de Interne, pe parcursul anului 2000, iar reclamantul fusese deja înștiințat de rezultatul anchetelor.

Pe  23 aprilie 2001, bunica Iliuț contestă și ea la Parchet adopția ca fiind ilegală și cere anularea ei. Și demersul ei este respins de procurori.

Din 2001, nici bunica Iliuț și nici Albin Marinescu NU au mai făcut demersuri legale în instanțe.

După eșecul cu Ion Iliescu, bunica Iliuț face sesizări și către Traian Basescu. Acestea sunt respinse atât în 2007, cât și în toamna lui 2009, când  Klaus Iohannis devine adversar al lui Traian Băsescu, alături de Mircea Geoană și Crin Antonescu.

Subiectul adopției din 1990 fusese reluat oricum în octombrie, noiembrie și decembrie 2009 de presa centrală când că Iohannis fusese desemnat drept candidat pentru postul de prim-ministru.

Acuzațiile legate de adopția din 1990, au reapărut în presă în iarna lui 2013, când Klaus Iohannis se înscrie în PNL. La fel s-a întâmplat și în ianuarie 2014, când Ponta nu găsea argumente să respingă nominalizarea lui Klaus Iohannis pentru preluarea Ministerul de Interne.

Manevra se repetă ciclic, din iulie 2014, de când  a fost clar că Iohannis va fi candidatul ACL la Președinție, acuzațiile privind implicarea ilegală în adopții, vânzarea de copiii, implicarea în traficul de organe fiind reluate de toata presa care îl susține pe Victor Ponta.

Se observă, așadar, că mizeriile la adresa lui Iohannis în chestiunea adopțiilor sunt reluate, ciclic, de adversarii săi ori de câte ori acesta candidează pentru o funcție sau este nominalizat pentru o demnitate importantă.

Preluat din criterii.ro


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments