Nu am crezut, sub nicio formă, în hotărârea „fermă” a lui Ciolacu, atunci când i-a cerut Gabrielei Firea să facă un pas înapoi din PSD. Și vă spun și de ce: pentru că, în conducerea centrală a acestui partid, secretarul general Paul Stănescu, susținătorul nevestei lui Pandele, e mai puternic decât șeful său, ca să nu spun altfel. Dovada stă în faptul că Firea a revenit în partid, pe cai albi, și cu șanse mari de a fi candidatul celor trei roze la Primăria Generală a Capitalei. Cum va reacționa electoratul PSD la această candidatură? „Om muri și om vedea”, vorba poetului avangardist, Stephan Roll, fiul celui cu Lăptăria lui Enache.
Nu cred o iotă nici în hotărârea la fel de „fermă” a generalului de izmene liberaliste, Ionel Ciucă, aceea că PNL se rupe definitiv de fratele său mai mare, PSD. Dovada stă în credibilitatea scăzută la maxim în rândul maselor populare a așa-zișilor liberali, cei care, prin ei înșiși au făcut din, cândva, celebrul partid al Brătienilor, o Vale a plângerii. Mai vreți și alte dovezi? Iată capitularea, de ultimă oră, a acestui indigest PNL Olt, în fața filialei PSD indigen, de fapt, una dintre cele mai puternice filiale din țară. O fi bine, o fi rău, pentru noi, „cei mulți și proști”? „Om muri și vom vedea!”, vorba poetului avangardist, Stephan Roll, fiul celui cu Lăptăria lui Enache.
Acest „blitzkrieg” al PSD Olt, soldat cu rezultate maxime și cu ostatici câtă frunză și iarbă, colectați direct din rândurile „armatei Apocalipsei lui Papuc”, conduse până mai ieri de senatorul Voiculescu, a avut, la bază, o strategie „militară” bine pusă la punct de doi „generali” PSD: Marius Oprescu și însuși Paul Stănescu, cărora Ciolacu le-a introdus, la înțelegere cu Ciucă, un „cal troian”, pe prefectul penelist Mario De Mezzo, care în doar trei luni de zile a făcut eforturi politice maxime ca să destructureze PSD Olt… Câțiva pesediști din Olt, cu creierul cât boaba de ienupăr, alături de doi-trei ziariști zeloși și fără experiență, tot strigau în gura mare că De Mezzo face politică… Vreau să subliniez faptul că prefecții au voie, conform ultimelor legi, să facă politică (nu că n-ar fi făcut tot timpul din perioada interbelică, până la apariția acestor relativ recente legi postdecembriste) – și mă întreb ce-ar fi putut Mario De Mezzo să facă altceva decât politică, mai ales că el avea consemn de la Întâiul stătător al Guvernului să mai taie din „nasul” triumfător al lui Paul Stănescu, pentru a-i arăta acestuia că el, Ciolacu de Buzău, este jupânul…
Și ca să nu fie dezordine și haos în capul unora, pesediști sau peneliști, iată ce răspuns sincer mi-a dat De Mezzo, cu ocazia unui interviu, la următoarea întrebare:
«Domnule prefect, cum credeți că se văd de la Palatul Victoria acțiunile domniei voastre și „tulburarea apelor”, repet, din această „monstruoasă coaliție” PSD-PNL?
Marcel Ciolacu este un politician care nu fuge de discuțiile cu oamenii și care înțelege cât de important este să fim cu fața spre ei. În lumina acestui comportament, cred că acțiunile mele nu se văd atât de rău cum își doresc unii!».
Una dintre greșelile de strategie ale lui De Mezzo, printre altele copilărești și populiste, aș zice eu, iertați-mi subiectivismul, a fost și aceea că le spunea, insistent, jurnaliștilor că el nu face politică, când și un copil de țâță observa, fără efort, că asta face: propagandă politică, la sânge, în favoarea unui partid dezarmat. Lucru permis și în democrațiile civilizate…
Odată cu întoarcerea Gabrielei Firea la stup, jupânul central al PSD redevine Paul Stănescu, Ciolacu fandează și el nițel (după toate gafele pe care le-a scos pe gaura gurii, în ultimul timp), recunoscând suveranitatea PSD Olt, și grăbindu-se să-i ia jucăria lui De Mezzo, la înțelegere cu „caporalul” Ciucă, al cărui partid a fost îndeajuns devansat în sondaje de proputiniștii de la AUR și de neomarxiștii de la USR.
Evenimentele sunt în derulare. Surprize pot interveni de la o zi la alta. Serviciile secrete vor decide ca întotdeauna… Iar noi „Om trăi și om vedea!”, vorba poetului avangardist, Stephan Roll, fiul celui cu Lăptăria lui Enache.
Sintetizând cele spuse până aici, putem concluziona: PSD Olt își recapătă poziția de filială fruntașă pe ramură. Paul Stănescu, care părea că stă prea mult în espectativă, „i-o trage” lui Ciolacu, așa cum „i-a tras-o”, cândva, însuși atotputernicului Liviu Dragnea, iar Mario De Mezzo va fi chemat la bază, ca să primească altă misiune, de la Ionel Ionuș Ioneluș Ionică Ionuț Ciucă și de la PNL (partid care rămâne la mâna PSD, în ciuda hotărârii B.P.L. al PNL., aceea de a merge de unul singur la cele mai grele alegeri din existența postrevoluționară a acestei formațiuni blestemate, parcă). În tot acest timp, Mutul din căluș, de la Cotroceni, ne-o arată, în toată splendoarea ei, „îmbujorată, dârză și răzbelită”, ca-n „Povestea poveștilor” lui Creangă…
Cum ne-o sta nouă, plătitorilor de dări, taxe și impozite, de azi înainte, în aceste vremuri neroniene? Răspunsul este invariabil același: „Om muri și om vedea”, vorba poetului avangardist, Stephan Roll, fiul celui cu Lăptăria lui Enache.
Dumitru Sîrghie
