La un pas de altul, în abis,
Val cu val, speranțele se scurg,
Omu-i pasager prin Paradis,
Pelerinu-i flacără-n amurg.
Când pe drum de foc, călcând regește,
Când purtat pe aripi de-alizeu,
Pelerinul zilei întregește
Drumul lumii către Dumnezeu.
Trece maiestuos pe zi-lumină,
Diavolu-l salută confratern,
Desenând cu flori de sulumină,
Un portret pe-o frunză din Infern.
Umblă pelerinul prin Cetate,
Diavolu-l urmează ezoteric,
Drumu-i prin hățișuri înspinate
Cu pași de lumină și-ntuneric.
Când lumina din penumbră iese
Și-ntunericu-i lumină-n cale,
Pelerini și Diavoli pe alese
Țintesc patru puncte cardinale.
Pelerinu-i dus spre Soare-Apune,
Dracu-nsângerează trandafirii,
Fericitul Augustin ne spune
Că virtutea-i ordinea iubirii!
Dumitru Sârghie
