Se spune că adevăratele sentimente nu se pot exprima cu ușurință că ele se exprimă prin trăiri. Dar iubirea nu poate fi împărtășită fără comunicare, fără dialog, ea are nevoie de răspuns, de acceptare. Iubirea este un sentiment irevocabil. Nu poate fi aproximativă sau parțială. Ea există sau nu există. Nu poate fi mascată de o haină cu care să îți îmbraci plănuite combinații financiare sau pasagere profituri materiale, speculații ieftine ale dorinței de aventură, de viață ușoară profitând de naivitatea, de instabilitatea emoțională sau de vulnerabilitatea celuilalt.
Cât de minunat este să împărtășești iubirea, să trăiești dragostea adevărată bazată pe afecțiune, respect și prietenie! Dar, cum nimic nu e veșnic în Univers, nici fericirea nu poate fi permanentă. Ea nu mai este tot timpul îngrijită și cu o înfățișare impecabilă ca atunci când erau tineri și fără obligații, ca să nu mai vorbim de ridurile apărute cu trecerea anilor…El, obosit și epuizat de muncă, frământat de problemele de la serviciu, care nu îi dau pace nici acasă…
Se întâlnesc în cursul săptămânii, numai seara, când ambii se întorc de la muncă. În casă, s-a înrădăcinat obiceiul ca treburile gospodărești să fie derulate de ea, el fiind preocupat de munca lui, mai lucrează și acasă și de aceea în timpul liber preferă să urmărească un meci de fotbal sau de tenis, relaxându-se pe canapea. De aici, încep reproșurile: ea prea muncită, el prea comod. Cu timpul, se mărește prăpastia dintre ei…încep reproșurile și nimic nu ucide mai ușor dragostea ca reflectorul țintuit asupra defectelor partenerului. Și niciun cusur nu se corectează arătându-i-l posesorului său mereu Cicăleala stârnește încăpățânarea celuilalt, iar reproșurile, pofta de a contrazice. Fiecare sare să își apere personalitatea, dreptul de a fi așa cum este, cu bunul și răul din el: “așa am fost și când m-ai luat”. Fiecare se apără de invazia celuilalt pe teritoriul independent al eu-lui propriu. Astfel, apare marea dilemă…ce trebuie făcut? Oare să nu fie posibilă o îndelungată coexistență pașnică și dulce în cuplu? Ce alegem? Ruptura definitivă sau reconcilierea? Oare să fie atât de grea o înțelegere, o acceptare a calităților și defectelor fiecăruia?
Prof. dr. Ștefania Marineanu