Domnul EMIL MOȚ a parcurs succesiv niște etape de-a lungul anilor, de la director, în două instituții județene, până la deputat în Parlamentul României. Acum este primarul municipiului Slatina, considerând că aici îi este locul, deoarece nu s-a legat afectiv de gardul de la Camera Deputaților. Nu este contaminat de pasiuni financiare și nici ispitit de patimi care să-i incendieze sufletul. Spre deosebire de unii predecesori, actualul primar nu suferă o tulburare metafizică, atunci când vede persoane cosmetizate și nici nu are intenții cu consecințe penale; nu se comportă ca un pui zburdalnic ajuns acum cocoș. Respectă instituțiile slătinene și implicit pe toți cetățenii, fiindcă se vrea a fi și este pârghia de rezistență din administrația locală.
Este un om practic și nu-și dorește să facă parte din boema politică. A scos din uitare fapte regretabile de interes public. A reziliat niște contracte ce ardeau ca o feștilă ce suge bani publici; deci nu a ratificat prin tăcere faptele făcute de alții, ci s-a comportat ca un grădinar care îndepărtează bălăriile. Se poate spune că actualul primar nu folosește și nici nu răsfață lichele.
Pentru a lua hotărâri decisive face analize competente și cu simț de răspundere în Consiliul Local; prin urmare, hotărârile luate împreună cu consilierii, sunt trase la strungul obiectivității. Din dezbaterile purtate între consilieri, primarul trage câteodată concluzia că dreapta poate să rănească mâna stângă (sau invers), exact ca atunci când toci componentele unei salate; dar niciodată nu va transforma locațiile Primăriei în cartier ideologic.
În dezbateri, el consfințește persuasiv un coeficient ridicat de viziune personală. Îi pare rău când sunt criticate nejustificat bunele intenții, însă crede că raportul valoric îi este favorabil, fiindcă rămâne supraunitar și indiscutabil. Lucrează în tăcere și nu așteaptă să fie lăudat, pentru că este aproape insensibil la ceremoniile de omagiu public, care îl indispun. Nu face curte presei și nici camerelor de luat imagini. Are raporturi cordiale cu presa, dar știe că articolele tipărite se ofilesc repede și pot ajunge cornete de semințe; știe precis că numai faptele rămân, că omul sfințește sau spurcă locul.
Primarul Slatinei nu este un sedentar contemplativ. Sunt zile când este peste tot, pentru că are o mobilitate mecanică discretă, dar funcțională. Este adeptul unor acțiuni concrete care se conjugă la timpul prezent și nu la optativul gramatical. Dacă fierbe orașul trebuie acționat rapid, cu activități bine gândite, pentru ca, mai târziu, ele să nu fie trecute la rubrica eșecurilor.
Îi vine greu să creadă că sunt persoane care se întristează de vorbele bune, care au satisfacția lăturilor vărsate pe capul altora. Îi este și mai greu să înțeleagă că se pot primi palme nemeritate peste mâna care scrie și peste gura care vorbește. Săptămânile viitoare, primarul nostru, în calitate de păstor al administrației locale, împreună cu preoții, cred că se vor ruga să coboare pe Pământ cetele îngerești din paradisul ortodox, în așteptarea zilei de Paște cu lumină și speranță.
PROF. TEODOR NEDELEA
