Negocierile politice interne din toamna anului trecut, care păreau interminabile, au ținut opinia publică de pe meleagurile mioritice departe de evenimentele majore derulate la nivel mondial, cu consecințe de mare importanță pentru toate statele și în mod special pentru cele membre ale UE. Atât reuniuea G20, a celor mai importante 20 de puteri economice ale lumii, ce a avut loc la Roma, cât și cea de la Glasgow, au fost axate pe problemele majore ale planetei, de la acea dată, criza climatică și criza pandemică, după cum a conchis însuși președintele SUA, Joe Biden.
Liderii G20 au ajuns, în final, la o poziție de compromis, asumându-și angajamentul de a atinge o neutralitate climatică în ceea ce privește emisiile de CO2 „până la jumătatea secolului sau în jurul acelui moment”. Statele din G20 au convenit să continue eforturile de limitare a încălzirii globale prin „acțiuni semnificative și eficiente”, dar, summitul G20 de la Roma a constat în puține angajamente concrete, dezamăgindu-i pe activiștii de mediu. Liderii din G20 au fost de acord să pună capăt finanțării publice pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu și-au stabilit niciun obiectiv clar pentru eliminarea treptată a cărbunelui pe plan intern. Este nevoie de un sprijin semnificativ din partea unor țări, precum India sau China, care conduc topul marilor poluatori ai lumii, însă, China și India argumentează că eliminarea combustibililor fosili din transporturi și industrie ar afecta puternic economiile țărilor emergente. Prin urmare, negocierile în privința defrișărilor, emisiile de metan și cărbune, restructurarea sectorului transporturilor și protejarea biodiversității, precum și tranziția energetică vor fi probleme dificil de realizat.
Conferința ONU, privind schimbările climatice (COP26), desfășurată la Glasgow, între 31 octombrie și 12 noiembrie 2021, a fost un test al pregătirii țărilor de a prezenta angajamente noi și mai ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice. Toate statele au convenit, în 2015, la COP21 de la Paris, să facă schimbări pentru a menține încălzirea globală „cu mult sub” 20 C peste nivelurile preindustriale – și să încerce să țintească 1,50 C – astfel încât să poată fi evitată o catastrofă climatică, înseamnând ca țările să continue să facă reduceri mai mari de emisii de carbon, până la zero net, în 2050, prin măsuri precum: trecerea mai rapidă la automobile electrice, accelerarea eliminării treptate a energiei pe cărbune, reducerea tăierilor de copaci, protejarea oamenilor de impactul schimbărilor climatice prin finanțarea sistemelor de apărare de coastă împotriva ridicării nivelului oceanelor. Planeta s-a încălzit deja cu 1,20 C, spun oamenii de știință și, în ciuda declarațiilor președintelui COP26, experții climatici susțin că expresia „menținerea în viață a pragului de 1,50 C” este mult mai ușor de spus decât de realizat (BBC News).
Acestea au fost problemele acute la nivel mondial, dezbătute spre finalul lui 2021, dar puțini și-au imaginat că, la acest început de an, Rusia va mai adăuga o problemă gravă acestei planete…
Ștefania MARINEANU
