Trag o dușcă și mă-nchin,
Când îți văd trupul divin,
Ochiul drept râde vioi,
Când îți vede sânii goi
Și mă-mbăt de șapte ori,
Când mă tragi pe subsuori…
Doamnă, chiar de sunt nătâng,
Am să-ți pup genunchiul stâng
Și, la cerere, accept
Să-ți înham umărul drept
Să-ți prescriu un voal de rouă,
Pentru coapsele amândouă
(Care ard cu jar mocnit),
Chiar de crezi că m-am tâmpit…
Tu năucă-o să rămâi,
Când îți sfârâi un călcâi…
Doamne, Bunule Iisus,
Raiul e și jos și sus;
Din călcâie pân’ la buze
Dogorești cât cinci obuze,
Din genunchi pân’ la buric,
Din stăpân devin calic,
De la ochi până la pântec
Totul se transformă-n cântec…
Doamnă, suflet ivoriu,
Când știu tot, nimic nu știu
Și chiar dacă sunt diliu,
Îți sărut părul muriu…
Dumitru SÂRGHIE
