AcasăCulturăRugămintea unui Dac…

Rugămintea unui Dac…

Din Cerul Tău ’nalt ce marea îngână,
Zamolxe, trimite-mi un fiu, ca băiet,
cu boi de luceafăr și grai tămâiet,
al nostru, aici, cu noi, să rămână!

Și luna să treacă aproape-n făget,
pe-oglindă de lac să fie stăpână,
când liniștea numai tăcerilor sună
și El prin cunoașteri călca-va încet.

Istoria noastră să-nvie în vers,
oștirea străbună-n eroicu-i mers
și Floarea albastră s-ajungă la cer;

Și Țara să-și cânte, iar Tată-Ți mai cer,
mai largă-n hotare și dulce în veci!
Întrupă-L, Părinte, prin vremuri cât treci!

________________________Gheorghe Olteanu,
________________________Mierlești


Articolul precedent
Articolul următor
RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments