Într-o zi, de la începutul noului an, am găsit, pe malul Lotrului, o bucată de lemn cu o formă ciudată… Se vedea clar că era rezultatul naturii și nu al intervenției mâinilor omului.
Când cineva mi-a sugerat că seamănă cu litera grecească, de mână, phi/fi, m-am gândit că nu mai era niciun dubiu. Dumnezeu o așezase, în calea mea, cu un scop anume. Nu-mi rămânea decât să deslușesc acest scop al Lui. Bineînțeles că tot El m-a ajutat. I-am întrezărit, acestui simbol, altă dimensiune, aceea de „a fi”. Și am înțeles, instantaneu, că astfel a vrut să-mi arate adevăratul sens al existenței:
A fi în armonie cu tine însuți și cu cei din jur;
A fi bucuros de lucrurile simple;
A fi bun, blând, fără ură și fără resentimente;
A fi răbdător și tolerant;
A fi modest, până la smerenie;
A fi recunoscător celor care-ți sunt alături, la bine și la rău;
A fi înțelept și cumpătat;
A fi…
Îmi promit, mie însămi, să ating acest nivel nobil al existenței, în acest an – 2024.
Prof. Elena Sîrghie
