AcasăCulturăTĂMĂDUITORI PRIN LIMBAJ ȘI IMAGINAȚIE

TĂMĂDUITORI PRIN LIMBAJ ȘI IMAGINAȚIE

Este emoționant să ne regăsim, după doi ani de opreliști, într-o după-amiază de 20 mai (a.c.), sub semnul poeziei, al sensibilității, în foaierul Teatrului Național din Caracal, cu prilejul unei duble lansări de carte, semnate de Ileana Grigore. Evenimentul s-a desfășurat sub egida Asociației Fiii și prietenii Caracalului, care a lansat și un nou număr al prestigioasei reviste Vitralii romanațene. Au fost prezenți elevi, profesori, apropiați și oameni de cultură, care au apreciat activitatea doamnei și au prezentat aspecte din activitatea Asociației: prof. Paul Aretzu, Dana Nicula (muzeograf, doctor în istorie, președinte al Asociației), prof. Jeana Pătru (doctor în istorie, vicepreședinte al Asociației), dr. ing. Viorel Vătămanu (vicepreședinte al Asociației).

Considerații despre cărți…

  • Ileana Grigore, Epigrame, Editura Contrafort, Craiova, 2019.

 „De la sumerieni – care se pare că au introdus acest gen literar – până la Marțian și până în contemporaneitate, epigrama emană gluma ironic, umorul caustic, prezintă instantanee de viață. Epigrama doamnei Ileana Grigore se caracterizează prin lirism satiric, creionarea unor năravuri și moravuri, gesturi, obiceiuri. Aceasa surprinde prin varietatea temelor ce le abordează cu incredibilă ușurință, prin talent și cuvinte puține.” (Prof. Ioan Paul Tatomirescu)

Ileana Grigore prezintă viața și întâmplările ei de zi cu zi și dintotdeauna. Prin epigramă, trece dincolo de lumea aparențelor pentru a descoperi esența, sensul profund al oricărei existențe – și anume – respectul pentru viață și semeni, sub toate formele lui. Mesajul său este unul actual și urgent și se constituie într-o abundență vitală și fremătătoare, într-o profunzime gravă, într-un dinamism plin de forță, pe care îl regăsim aproape în fiecare stih. Epigrama Ilenei Grigore circulă și se propagă în vremuri în care ritmul vieții este încetinit, blocat, închistat, atrofiat sau sterilizat, după cum ni se pare că este cazul în felul nostru de a trăi, în goana din ce în ce mai nestăpânită spre funcțional și virtual. Ni se atrage atenția că viața este rănită, pervertită de oameni și de fapte, de felul în care acționăm, de consumatorismul exagerat și de amatorism, legate de evenimente, de ”deșertificarea” relațională, de sărăcia și sărăcirea emoționale și afective ale unui număr din ce în ce mai mare de femei și de bărbați.

Ne putem imagina că fiecare cititor se poate simți atins, rănit sau ”înțepat” pentru că trăirea vieții adevărate se deteriorează pe zi ce trece, tot mai mult, că suntem pe cale să ne pierdem vitalitatea și, uneori, umanul din noi.

Prin epigramele sale, Ileana Grigore deapănă povestea ”curajoasă” de încercare a unor transformări – aceea pe care o căutăm mereu, fiecare dintre noi, pe drumul vieții noastre, mai larg sau mai îngust, mai bogat sau mai sărac în trăiri intense, sentimente sau reușite. Și ne arată că, dacă o situație este blocată sau închistată la nivelul realității, putem întotdeauna să o deblocăm cu un zâmbet, cu un fin umor (și ușor înțepător!), demersuri simbolice ale trecerii printr-o altă dimensiune – cea livrescă.

  • Ileana Grigore, Istorii răzlețe, Editura Sitech, Craiova, 2022.

„Ileana Grigore are exprimare esopică, face dintr-un bilet de tren o bijuterie literară.”(Prof. George Dincă)

Publicată în 2022, cartea de versuri intitulată Istorii răzlețe, prin mesajele pe care le transmite, ne învață că unii oameni portă măști și că, în momente-cheie,  acestea cad. De asemenea, ne arată, în maniera elegantă specifică, fapte atât de firești precum: a merita ca să ai, a da ca să ți se dea, a face fapte frumoase, a scrie versuri, a face o casă, a planta un pom, a avea copii și nepoți, care să te respecte și să te iubească. Poeta scrie cu bucuria de a fi avut momente fericite cândva, cu un dor de viață adevărată, reală, frumoasă, plină de speranță, așa cum era odinioară și, poate, nu mai este.

În poezia Ilenei Grigore se simte încercarea omului de a ieși de sub tirania istoriei (cu dimensiunea ei profund umană) și de a se înțelege pe el însuși. Este o femeie puternică pentru că își acceptă vulnerabilitatea. În poemele sale ”aduce vorba” despre o lume în care aveau greutate cuvintele, tăcerile, gesturile. Copilăria este întreruptă, rutina spartă, timpul se oprește din spirala convențională făcând loc unei metafizici a timpului care ne bântuie pe fiecare, cu cerul și cu plafonul lui de zbor.

În golul care se instaurează după moartea soțului – punctat de poeme precum Plecarea, Era timp, Viața – trăirile par să își recapete dimensiunea necenzurată de imaginație. Și afirmă existența unor momente de grație, în care găsim forța să ne întoarcem în noi înșine, autentici, ca și cum ne-am afla din nou la începutul lumii și de noi depinde salvarea paradisului sau recăderea în infern. Se ascunde în cuvinte și tot prin ele se lasă descoperită.

Poeta decupează aspecte de/din viață, portrete, pentru a le investi cu inefabil, pentru a le da puteri terapeutice prin frumusețea și sensibilitatea versurilor, prin delicatețea cu care ne invită, în egală măsură, să fim proprii noștri tămăduitori prin limbaj și imaginație.

Mi-e foarte dragă Ileana Grigore, așa cum numai un om foarte inteligent și sensibil îți poate fi…Este puternică, sensibilă, comunicativă, serioasă și temeinică în tot ceea ce face. Îi doresc să fie mereu cum o știm, cu inima curată și cu voința neabătută de a realiza tot ceea ce și-a propus.

Alina Elena Marin

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments