Marți, 17 iunie a.c., la Palatul Parlamentului s-a derulat ședința solemnă a Senatului, consacrată sărbătoririi a 150 de ani de la constituire. La ședința festivă au participat, alături de senatorii din actuala legislatură, foștii Președinți ai României, foștii lideri ai Senatului, dar și reprezentatul BOR, Preafericitul Părinte Patriarh, Daniel, și Alteța Sa Regală, Principesa Margareta a României.
De-a lungul vremii, Senatul și-a dovedit vocația democratică și s-a afirmat ca o instituție fundamentală a României moderne, ca un puternic forum de dezbatere parlamentară, contribuind la menținerea echilibrului între structurile statului, la apărarea drepturilor și libertăților democratice, la promovarea idealurilor naționale.
De-a lungul timpului, Senatul a jucat un rol deosebit în viața politică românească și prin faptul că a reprezentat principalul for de consacrare a unor decizii de însemnătate istorică pentru națiunea română, de la proclamarea Independenței de stat (1877) și adoptarea unor legi importante menite să accelereze modernizarea țării, până la consfințirea Marii Uniri din 1918 și relansarea dezvoltării pe noi coordonate a României în perioada interbelică.
Prin Senat și Adunarea Deputaților au trecut, în perioada interbelică, legi ce vizau reorganizarea administrativă a țării, reforma agrară, exploatarea resurselor naturale, întărirea capitalului autohton și a finanțelor, reașezarea sistemului fiscal și a asistenței sociale, dezvoltarea industriei de apărare, contractele colective de muncă. Activitatea parlamentară a avut ca obiect, în acea vreme, atât unificarea legislației pe întreg teritoriul național, cât și modernizarea acesteia corespunzător noilor imperative ale vremii. În perioada celui de al doilea război mondial, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, în toamna anului 1940, activitatea Senatului și a Adunării Deputaților a fost suspendată.
După 23 august 1944, sub presiunea forțelor sovietice și comuniste, Senatul a fost desființat printr-un decret din iulie 1946.
Revoluția din decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separația puterilor și răspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluționară provizorie, în primăvara anului 1990, Senatul a fost reînființat, ca instituție reprezentativă și legislativă. La 20 mai 1990, au fost alese în mod liber și democratic Senatul și Camera Deputaților, care au funcționat și ca Adunare Constituantă, având misiunea de a elabora o nouă Constituție. După elaborarea și adoptarea ei de către Adunarea Constituantă, noua Constituție a fost aprobată, la 8 decembrie 1991, prin referendum național. Pe baza acestei noi legi fundamentale, România și-a reconstruit ordinea juridică și instituțională, iar Parlamentul, în înțelesul autentic de organ reprezentativ și legislativ suprem, și-a reluat locul firesc într-o societate democratică, fiind ales în mod liber de cetățeni, în condițiile pluralismului politic.
Senatul actual, preluând și dezvoltând tradițiile acestei prestigioase instituții a sistemului democratic românesc, își reconfirmă condiția de forum de dezbatere și decizie, participând activ la configurarea noului cadru legislativ și la consolidarea poziționării României în rândul statelor civilizate…
Ion Toma, senator
