Bag mâna în foc că de data asta e groasă! Jecmănitorii acestui neam au de ce să le tremure bine genunchii. După ce timp de mai bined de două decenii ne-au furat de nu am mai rămas decât cu praful de pe tobă, iată că, în sfârșit, Justiția s-a pus în mișcare. Primele libărci (Năstase, Becali, Fenechiu etc,) au și simțit pe pielea lor focul și pucioasa din nările acestui uriaș adormit care, trezindu-se, strănută din cauza unei atmosfere atât de încărcate de aburii grei ai corupției și fărădelegii.
Și nu vreau să mă gândesc nicio clipă că istoria se poate repeta. Pur și simplu refuz să cred că și acum e vorba doar de un simplu foc de paie, așa cum s-a mai întâmplat, pe la începutul tuturor guvernărilor, începând din 1996. De fiecare dată s-a început cu un război declarat împotriva acestui flagel. O extrem de seducătoare iluzie de normalitate ne-a fermecat și atunci și am crezut-o temeinic instalată în orizontul cotidian. O Fata Morgana care s-a dus repede pe apa sâmbetei, după primele contacte cu zmeii corupției românești. De data asta, vă spun eu, nu mai e vorba de o iluzie. Acum suntem membri ai Uniunii Europene, nu mai suntem de capul nostru și, dacă am intrat în joc, trebuie să respectăm regulile jocului.
Vreau să spun că a venit, în sfârșit, și mult așteptatul timp al socotelilor, în care cei care s-au întrecut în a ne scotoci prin buzunare și suflete să răspundă pentru tot ce au făcut de au adus acest popor la limita sărăciei și disperării. Că, în sfârșit, vor fi coborâți din Olimpul fărădelegii și siliți să dea înapoi tot ce au luat, inclusiv nemurirea prin care se credeau în rândul zeilor. Asta vreau să cred, mizând pe decuplarea Justiției de la locomotiva Politicii, acum Justiția dispunând de tot echipamentul necesar escaladării respectivului Olimp, ca să-i reteze vârful atât de bine ascuns în norii complicității transpartinice.
Am în vedere un fel de proces al etapei, în maniera în care, după fiecare etapă de fotbal, pe posturile de televiziune are loc dezbaterea fazelor în care arbitrii corupți îi fură pe jucători și, implicit, pe spectatori. Un proces de pe urma căruia cei vinovați să se aleagă cu multe etape de suspendare, astfel încât, la reluarea activității, nici prin gând să nu le mai treacă să fluiere împotriva realității.
Vremuri grele, așadar, la orizont pentru cei care și-au făcut din politică o trambulină de sărit peste o ștachetă a competenței și moralității imposibil de trecut în alte condiții. Nu mai rămâne decât ca Justiția să pună în acțiunile sale tot insecticidul de care dispune, căci numai așa putem spera să scăpăm de toți acești gândaci de Colorado care ne-au invadat culturile și care erau gata, după ce vor fi ras totul, să înceapă să scormonească pământul și să ne mănânce și rădăcinile.
Constantin Smedescu
