Domnule secretar de stat, situația din învățământul românesc nu este prea roz. Bunăoară, șefa IȘJ Olt, d-na Felicia Man susținea, sus și tare că, în ceea ce privește concursurile pentru inspectorii generali ai IȘJ „ministerul se face vinovat de modul defectuos al organizării”. Care este adevărul?
Mi-aș permite să afirm că situația învățământului românesc este nuanțată de schimbările care se succed, în ultima perioadă, si care, inerent de altfel, au tendința de a deranja, pe alocuri, acea comoditate rutinată care s-a instalat în ultimii ani. Se scapă, însă, din vedere, un lucru foarte important: toate aceste schimbări au unicul scop de a implementa, o dată pentru totdeauna, acea reformă a învățământului românesc pe care toate guvernele anterioare au promovat-o și chiar au început-o, mai mult sau mai puțin timid, dar n-au finalizat-o. Faptul că acum se precipită oarecum lucrurile în sistem este o dovadă clară că au fost identificate toate axele prioritare de reformare a învățământului astfel că, în scurt timp, vom putea alinia, din punct de vedere calitativ, acest domeniu la normele Europei. Și acest lucru este un merit al actualei guvernări.
În ceea ce privește declarațiile d-nei Felicia Man, acestea îi aparțin. Fiecare om are dreptul să susțină ceea ce crede de cuviință, cu simpla condiție să-și asume considerațiile personale, cu argumente dacă se poate. Organizarea concursurilor în învățământ, de orice natură ar fi ele, nu intră în atribuțiile mele, însă am reale îndoieli că cele la care se face referire s-au desfășurat într-un „mod defectuos”. Ce pot să afirm este faptul că aceste concursuri s-au desfășurat în baza unei metodologii de organizare și desfășurare emisă anterior prin ordin ministerial, care a fost pusă la dispoziția tuturor candidaților. Conform acestei metodologii, toți participanții la concurs au fost informați, în prealabil, asupra condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească pentru a participa, pornind de la conținutul dosarelor de înscriere, data examinării, organizare, comisii de concurs, probe, principii de evaluare, mod de desfășurare a examenului, până la afișarea rezultatelor. Așa încât participarea tuturor celor care s-au prezentat la aceste examene a fost în deplină cunoștință de cauză.
De asemenea, cei care au fost nemulțumiți, dintr-un motiv sau altul, au avut șansa de a contesta hotărârile comisiei de concurs, în termen de cinci zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor. Dacă a existat un „mod defectuos” în organizarea acestui concurs, acesta ar fi trebuit, cu siguranță, semnalat Ministerului. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Cum rămâne cu examenele inspectorilor generali și cele pentru inspectori generali adjuncți? Funcționează așa, sine die, fără să le fie verificate oficial experiența și profesionalismul?
„Sine die” au funcționat, în ultimii șapte ani. Acum este cu totul altceva. Toți candidații la aceste concursuri, fie că au promovat, fie că s-au retras, au luat contact, pentru prima dată, cu seriozitatea, dificultatea și criteriile de performanță cerute de examinatori, specifice, de altfel, funcțiilor pentru care au candidat.
Și trebuie subliniat un lucru: cu excepția unui număr mic de candidați care au picat examenul, în general, cei care s-au înscris la examen au promovat sau și-au retras dosarele de înscriere. Pentru cei din urmă se va organiza o a doua sesiune de examinare, posibil până la sfârșitul acestui an școlar. Experiența și profesionalismul vor fi, așadar, cerințele de bază pentru ocuparea funcțiilor de conducere în Inspectoratele Școlare.
Care este fișa postului d-voastră și în ce proiecte majore ați fost implicat personal, până în prezent?
Îmi desfășor activitatea ca secretar de stat în Ministerului Educației și Cercetării Științifice, având ca domeniu de activitate infrastructura. Drept urmare, identific și recepționez necesitățile investiționale, la nivel de unități școlare, le prioritizez și, în același timp, coordonez și aplic, cu maximă obiectivitate și responsabilitate, repartizarea acestor investiții. Nu pot așeza pe o scară a importanței proiectele în care m-am implicat și mă implic. Pentru mine sunt importante toate proiectele în domeniu pe care le derulez. Dacă vreți un exemplu, aș vorbi despre achiziționarea și repartizarea microbuzelor școlare, atât de necesare pentru multe zone ale țării. Este un proces complex, care pornește de la simpla solicitare, până la ampla justificare: urgența necesității, distanța parcursă zilnic, numărul de elevi pentru care este necesar transportul și traseul.
Niciunul dintre acești factori nu trebuie omis, minimizat sau exagerat; nu poți jongla cu investiții în educație după bunul plac sau în funcție de interese, pentru că singurul interes aici este cel al copiilor. Zilele trecute, de exemplu, am avut satisfacția de a reuși să repartizez 30 de microbuze școlare, două dintre acestea fiind destinate transportului elevilor de la cluburile sportive școlare din Caracal și Corabia, urmând ca, săptămâna viitoare, un al treilea microbuz să ia drumul Slatinei. De asemenea, la începutul lunii iunie, vor fi distribuite alte 100 de mijloace de transport destinate elevilor, 14 dintre acestea urmând să ajungă în localitățile oltene Rusănești, Redea, Cezieni, Corbu, Movileni, Oboga, Bobicești, Brâncoveni, Deveselu, Optași Măgura, Orlea, Scărișoara, Spineni și Văleni.
Un alt proiect în care m-am implicat a vizat identificarea zonelor deficitare în ceea ce privește existența grădinițelor și alocarea fondurilor, pe criterii de prioritate, pentru amenajarea sau construirea acestora. În primul trimestru al acestui an, au fost finalizate 69 de grădinițe și alte 86 sunt în curs de execuție, dintr-un total de 750 de unități preșcolare, la nivel de țară, incluse în Programul privind Reforma Educației Timpurii.
De preferat ar fi ca, în acest interviu, să nu facem politică, însă Slatina fierbe, și la propriu, și la figurat. PSD Olt are în cârcă doi primari cu probleme penale serioase. Numele domniei-voastre se rostește, din ce în ce mai des, în opinia publică. Sunteți pregătit pentru a salva onoarea acestui municipiu greu încercat?
Fiecare partid sau formațiune politica își asumă nu doar proiectele, ci și oamenii și faptele lor. Nu vreau să comentez ce se află dincolo de UNPR, partid din care fac parte, și pe care, cu onoare, cred eu, îl reprezint, și nu știu cât de des este rostit numele meu, în opinia publică. Am candidat pentru funcția de primar al Slatinei, în 2012, și nu am regretat nicio secundă acest lucru. Am cunoscut oameni și valori, am ascultat opinii și critici, am cunoscut și căpătat experiența unui om care a pus, mai presus de promisiunile banale și netemeinice, interesul comunității din mijlocul căreia s-a ridicat.
Ceea ce pot să spun este că oricând sunt pregătit să o iau de la capăt, dacă și echipa din care fac parte va considera că sunt cel mai potrivit pentru acest lucru. Și, cu siguranță, m-aș înfățișa în fața slătinenilor așa cum sunt, adică nepătat și neinfluențat de interese personale. Deocamdată, însă, am să continui să-i reprezint, cu mândrie și onoare, aici, la Minister, de unde voi încerca să-i ajut, atât cât îmi permit limitele atribuțiilor mele.
Se vorbește, totodată, de revenirea acasă a senatorului Ion Toma, lider național al partidului din care faceți parte. Să fie, oare, UNPR salvatorul acestui județ atât de nefericit?
Despre proiectele de viitor ale senatorului Ion Toma vă poate vorbi doar senatorul Ion Toma. Ce pot să afirm, cu certitudine, este că d-l senator Ion Toma nu a uitat niciodată Oltul pe care, cu mândrie, l-a reprezentat, ani la rândul, în Parlamentul României. Cât despre poziția partidului printre liderii căruia se află, aș aprecia, mai degrabă, că UNPR va continua să facă ceea ce și-a propus, prin proiectele sale politice și va pune, cu siguranță, umărul pentru progresul și dezvoltarea județului nostru.
Setea de justiție și normalitate a slătinenilor a atins apogeul. Credeți că UNPR are puterea să se dezică de unii lideri PSD Olt care ne-au făcut de râs, având în vedere faptul că este o formațiune aliată partidului de guvernământ?
UNPR coabitează cu PSD, în virtutea unei alianțe de care nu se dezice, în ciuda unor speculații de nișă. Iar această alianță este exemplul potrivit care întruchipează ce are mai bun construcția europeană: solidaritate, respect reciproc, dialog și efort comun pentru binele românilor. Nu am trădat și nu vom trăda niciodată un guvern din care facem parte, cu atât mai mult cu cât principiile și idealurile noastre coincid. Aceasta este politica noastră la nivel central, și, cu siguranță, o aplicam și la nivel local. Micile sincope generate de verticalitatea unor oameni sau fapte ni le asumăm fiecare, le analizăm și le îndreptăm, astfel încât, să reușim să ne înfățișăm cetățenilor noștri ca o alianță credibilă și capabilă să militeze pentru idealurile naționale.
Vă rugăm să transmiteți un mesaj slătinenilor!
Mi-aș dori ca, parcurgând aceste rânduri, cititorii d-voastră să-și formeze o idee despre oamenii și politica UNPR. Aș dori ca ei să înțeleagă că UNPR este format din oameni serioși și profesioniști, care se preocupă de cele mai serioase aspecte ale României: învățământ de calitate, stabilitate economică și politică, locuri de muncă, justiție socială, alegeri democratice.
Sunt oameni dedicați și onești, uniți și animați de dorința de a-i sprijini pe tineri, prin introducerea votului de la 16 ani, de a participa activ la programele de protecție socială, prin lansarea proiectelor de lege „Primul loc de muncă” și „taxa de solidaritate”, de a atrage alături de ei alți oameni care, dincolo de retorica politicianistă, au aceleași idealuri. Ne-am propus să fim 1 milion de membri, dar eu cred, cu toată convingerea, că, punând în prim-plan interesul țării și renunțând la interesul personal, putem fi mult mai mulți.
Și îmi doresc ca și voi, slătinenii, să fiți alături de noi și, mai ales, alături de mine! Trebuie să fim optimiști și încrezători în viitorul nostru și în succesul nostru!
Natașa Grigorescu
