AcasăEditorialINUBLIABILUL PAN. M. VIZIRESCU

INUBLIABILUL PAN. M. VIZIRESCU

Între publiciștii interbelici, Pan. M. Vizirescu reprezintă, în descendența lui Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Ion Vinea, Titus Enacovici, Cezar Petrescu, Camil Petrescu și alții, profilul gazetarului implicat în cele mai semnificative și acute probleme ale societății românești.

Posedând o largă știință de carte, informație literară și culturală, Pan. M. Vizirescu, în calitatea sa de director-adjunct al Radioului, a știut să selecteze și să promoveze cele mai importante idei privind Statul Român, cultura și civilizația acestui popor atât de marginalizat în Europa.

Față de ceilalți jurnaliști din epocă, Pan. M. Vizirescu era dublat de un autentic poet, prozator, dramaturg și analist al fenomenelor culturale. Apropierea de prestigioasa revistă „Gândirea” și, mai ales, de Nichifor Crainic, a cărui doctrină politică și literară își avea originile în universul creator al lui Eminescu, Nicolae Iorga și Constantin-Rădulescu Motru, cu al său Personalism energetic, Pan. M. Vizirescu a știut întotdeauna să evoce liniile de orientare și coexistență a unei spiritualități romanice aflate în granițe potrivnice.

În perioada în care a fost la conducerea Radiofuziunii Române a invitat și a solicitat cu insistență să-i calce pragul, pentru a se adresa poporului român, în cadrul emisiunilor sale culturale, istorice și sociale, personalități cu o ridicată autoritate morală precum: Nicolae Iorga, Ion Petrovici, Constantin Rădulescu-Motru, Nicolae Cartojan, Gh. D. Mugur, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu, alți mari cărturari ai epocii, printre care și Mihail Sadoveanu, pe care Vizirescu nu s-a sfiit, mai târziu, să-l critice vehement pentru pactul pe care „Ceahlăul prozei românești” l-a făcut cu comuniștii.

În momentul de față, opera lui Pan. M. Vizirescu se află într-o ipostază deloc favorabilă, fiind, în continuare necunoscută. Nu i s-a restituit mare parte din opera sa critică și  poetică, nu i s-a adunat și publicat opera sa epică, iar, în ceea ce privește opera gazetărească și aceasta a rămas, din păcate, o mare necunoscută.

De aceea, m-am angajat în fața memoriei ultimului gândirist român, a „omului secolului”, cum i s-a mai spus lui Pan. M. Vizirescu, care, după 1989,  a fost și  președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, să redau literaturii române o seamă de manuscrise absolut necunoscute, care cuprind romanul „Păcătoasa”, „Memoriile lui Pan. M. Vizirescu de la Gândirea”, cel puțin două piese de teatru, o carte cu peste 100 de poeme inedite, alta cu Vorbe de duh”, culese de pe zecile sale de notițe fulgurante, „Literatura epistolară a lui Pan. M. Vizirescu”, în care se află și scrisorile lui de dragoste, un alt volum cu emisiunile sale de la Radiodifuziunea Română, girate de Vasile Voiculescu, volum   intitulat „Pan. M. Vizirescu la microfonul Radio”, precum și o altă carte cu titlul „Inubliabilul Pan. M. Vizirescu-ecouri în postumitate”. Doamne-ajută!

Dumitru Sârghie

- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments