La sfârșitul săptămânii trecute, zeci de elevi, profesori, oameni de cultură, dar și oficialități ale municipiului și județului nostru au fost prezenți vineri, 19 ianuarie a.c., la lansarea cărții „Slatina – file de istorie și civilizație”. Cartea este semnată de 30 de elevi ai Colegiului Național „Radu Greceanu” din Slatina, sub coordonarea profesorului Gheorghe Florentin Moise. Evenimentul a avut loc la Atelierul Intercultural Victoria din Slatina.
„Am lansat astăzi monografia orașului Slatina scrisă cu ocazia împlinirii a 650 de ani de la prima atestare documentară. O monografie este o provocare în care se află foarte multă muncă… Au fost consultate nenumărate surse de informare, arhive istorice, lucrări de specialitate, date statistice, mărturii, colecții de fotografii personale, plus multe alte surse etnografice și religioase. Această lucrare este o operă colectivă.
Veți descoperi 30 de tineri autori, toți elevi la Colegiul Național «Radu Greceanu», care au contribuit la crearea unei baze legale ce legitimează școala noastră să se prezinte în fața d-voastră cu o lucrare serioasă. Solemnitatea momentului și onestitatea ne obligă să recunoaștem această lucrare, care este rodul unui efort conjugat. Fără sprijinul Primăriei Slatina, a d-lui primar Emil Moț, a domnilor vice-primari, lucrarea nu ar fi putut apărea, într-un timp atât de scurt. Pe această cale, transmitem mulțumiri președintelui Consiliului Județean, d-lui Marius Oprescu, conducerilor instituțiilor Direcției Județene de Statistică, Spitalului Județean, Arhivele Județene, Episcopiei Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Sebastian Pașcanu și, nu în ultimul rând, d-lui inspector școlar general Adrian Bărbulete”, a declarat Gheorghe Moise.
„SLATINA – FILE DE ISTORIE ȘI CIVILIZAȚIE”
La data de 20 ianuarie 1368, Vladislav I Vlaicu scutește „pe toți negustorii din Brașov și din acest district de toată Vama de la Slatina”. Între anii 1532-1535, Slatina devine reședința domnească în timpul scurtei domnii a lui Vlad Vintilă. La 5 iunie 1535, domnitorul emitea un document din „cetatea de scaun a Slatinei”.
Între anii 1593-1594, Voievodul Mihai Viteazul a reconstruit, în întregime, mănăstirea Clocociov și i-a închinat noi proprietăți.
Războiul ruso-turc, desfășurat între anii 1716-1718 și pe teritoriul țării românești, face posibilă ocuparea venerică a orașului Slatina de către trupele austriece.
La 4 martie 1821, Tudor Vladimirescu trece Oltul, pentru a se întâlni, la Slatina, cu oastea sa, „adunarea norodului”. După sfârșitul tragic a lui Tudor Vladimirescu, turcii au venit la Slatina, în perioada 21-23 mai 1821, și au dar foc orașului „care a ars 3 zile, încât doar câteva case mai rămăseseră”.
La adunarea populară de pe câmpia Izlazului, din 9 iunie 1848, doleanțele slătinenilor au fost susținute de Costache Stanciovici, profesor la școala Ionașcu și Iorgu Văleanu, cârmuitorul județului Olt.
Vestea alegerii la 24 ianuarie a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești a fost primită cu mare bucurie la Slatina.
Populația orașului Slatina a susținut cu sacrificii umane și materiale războiul pentru cucerirea independenței de stat a României în perioada 1877-1878.
Populația orașului „bărbați și femei, de la vârsta de 15 ani în sus, fără ocupații și cei buni de munca la câmp” a fost supusă la munca fără plată la școală Strehareți și la „muncile de pe moșia orașului și la locurile locuitorilor care nu au brațe de muncă”. Programul începe la 6 dimineața, iar cei care se împotriveau erau amendați, arestați, trimiși la muncă în Germania sau executați.
În marele Război pentru Întregirea neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Bumbești-Jiu, în Dobrogea, la Cernavodă, pe Neajlov, la Panciu sacrificând-și viața 1.200 eroi. Printre aceștia eroi s-au aflat Dumitru Morjan din Slatina și Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul regimentului 45-49 al cărui sediu se afla în orașul Slatina.
În 1946, populația se ridica la 13.136 locuitori (6.767 femei). Timp de aproape un deceniu, populația orașului Slatina o constituie extinderea suprafeței aparținătoare orașului. Aceasta s-a făcut prin cuprinderea în rază administrativă a unor sate alăturate.
Ionuț DUMITRESCU
