AcasăEditorialO sărbătoare culturală de înalt rafinament – umbrită, parțial, de impostură!

O sărbătoare culturală de înalt rafinament – umbrită, parțial, de impostură!

În frumoasa Cetate a Basarabilor, Curtea de Argeș, dragostea față de carte, artă, muzică și, în general, față de valorile noastre fundamentale românești, este la ea acasă. Epicentrul acestui fenomen benefic pentru întreaga spiritualitate românească este localizat, magistral, în paginile revistei Curtea de la Argeș, coordonată de acad. Gheorghe Păun, cel care, împreună cu numeroșii săi colaboratori, din țară și din străinătate, exprimă, prin scris, tabloul generalizat al României noastre profunde.

Revista Curtea de la Argeș îngemănează, într-un chip fericit, în astfel de vremuri huliganice, tradiția, arta și literatura, transmițând românilor de pretutindeni că, în străvechea și prima capitală a Țării Românești, România culturală n-a murit, în ciuda globalismului pustiitor și multiculturalist, care atentează zilnic la ființa noastră națională.

Așadar, dragi cititori, în urmă cu aproximativ o lună de zile, acad. Gheorghe Păun ne-a făcut, marelui rapsod popular Ion Crețeanu și mie, o invitație la aniversarea prestigioasei reviste Curtea de la Argeș, în cadrul căreia, în sala mare a Centrului de Cultură și Arte George Topârceanu, s-a dezvelit și un magnific bust al voievodului poeziei românești, Mihai Eminescu. Bust de bronz, care va veghea orașul regal în parcul din proximitate. Statuia a fost realizată de sculptorul Adrian Radu, iar materia primă a fost donată de Ion Curtean de Hondol, consul onorific al țării noastre în Belize.

Au vorbit despre naționalism, anticomunism, românism, antiglobalizare, dar și despre valorile fundamentale ale spiritualității noastre academicienii Victor Voicu – secretar general al Academiei Române și Nicolae Dabija, dar și poeta Paula Romanescu, alături de criticul literar și scriitorul vasluian Teodor Codreanu. De asemenea, au luat cuvântul și alți români de prestigiu, atât din țară cât și din străinătate.

Maestrul Ion Crețeanu, conjudețeanul nostru, a încântat auditoriul cu cântecele lui nemuritoare din vatra satului, venind și cu o capodoperă, în primă audiție, anume cu Mănăstirea Argeșului, cântată pe coardele Lirei Trace.

Acad. Gheorghe Păun a inițiat, cu această ocazie, și un salon de carte și reviste sub egida „Podului de Reviste”, în cadrul căreia au fost prezentate lucrările scriitorilor Ștefan Mihai, Mihai Diaconescu, Elis Râpeanu, Eugenia Boteanu, Eliza Roha, Ion Ștefan, Constanța Vaida Haliță, Dragoș Vaida, Elena și Dumitru Sârghie. De asemenea, invitații au putut să admire în holul Centrului de Cultură și Arte expoziția de metaloplastie, semnată de artistul argeșean Ion Aurel Gârjoabă.

Dar, fiindcă trebuia să fie și un… dar, toate aceste manifestări de înaltă ținută intelectuală, patriotică și morală au fost umbrite, parțial, de prezența unei așa-zise scriitoare, numită Maria Grapini, care a fost tolerată acolo din prea multă generozitate de care dispune academicianul Gheorghe Păun.

Aceasta a siluit limba română, preț de minute întregi, lăudându-se pe sine, într-un mod jenant, bașca faptul că alături de ea, un lingău de profesie, argepress-istul Florin Copcea i-a închinat acesteia imne și osanale, care ne-au întors în „iepoca de aur” a marilor ticăloși! De unde deducem, stimați cititori că impostura, în zilele noastre, și mai ales impostura pe bani, își face loc în cele mai selecte și rafinate medii culturale.

O altă secvență, care ne-a lăsat nouă, oltenilor, un gust amar, a fost o necuviință (ca să ne exprimăm elegant) aruncată, nechibzuit, în discursul său, de către ÎPS Calinic, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Acesta a spus, textual: „Cărturarul Petre Țuțea spunea că «o căruță de români a ținut în șah imperii», dar, atenție, să nu fie căruța aceea de la Caracal!”, și-a aruncat acesta, printre dinți, blasfemia…

Regretabilă atitudinea acestui înalt reprezentant bisericesc, căruia, din păcate, nimeni n-a cutezat să-i dea o replică, iar în ceea ce mă privește trebuie să mărturisesc că n-am avut loc la microfon.

Să nu fi auzit acest tovarăș de mirificul spațiu cultural al Romanațiului cu capitala la Caracal? Să nu fi auzit de Teatrul Național din orașul lui Poroineanu sau de localitatea Izlaz, unde s-a adoptat celebra Proclamație de la Izlaz a Revoluției de la 1848? Să nu fi aflat prelatul nostru de faptul că, la Caracal, nu a fost vorba de „căruța cu proști” ci de „căruța cu ploști”?

Păcat de munca mirabilă a academicianului Gheorghe Păun!

Dumitru Sârghie 

1 COMENTARIU

  1. Maestre,Dumitru Sârghie,îmi pare rău că nu ați avut posibilitatea să-i dați o replică pe măsură!Sunt sigur ,o făceați destul de bine!
    Îmi pare rău,de faptul că,o față bisericească,și nu una oarecare ,face glume proaste pe seama ținuturilor de înaltă încărcătură istorică,așa cum sunt și cele oltenești.
    În rest,am toată stima pt.fețele bisericești care,intradevăr,își văd de cele sfinte,nu de glumițe ieftine!

Comments are closed.

- Advertisment -

Most Popular

- Advertisment -

Recent Comments