La începutul acestei săptămâni, în cadrul manifestărilor organizate cu ocazia împlinirii a 650 de ani de atestare documentară a municipiului Slatina, Muzeul Județean Olt și-a redeschis Secția de Istorie și Cultură.
A fost organizată o expoziție intitulată „Istorie și Cultură a orașului Slatina”, cu o tematică susținută de patrimoniul muzeal existent, ce și-a propus să ilustreze evoluția Slatinei, de-a lungul timpului, de la așezare rurală la târg, cu activități de schimb și meșteșugărești, iar după aceea la oraș, în contextul amplului proces de modernizare a societății românești manifestat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Au fost prezenți Laurențiu Guțică – directorul Muzeului Județean Olt, Aurelia Grosu – istoric, Bogdan Bădițoiu – director al Arhivelor Naționale Olt, precum și reprezentanți ai muzeelor județene din Argeș și Teleorman, Cornel Popescu și Pavel Mirea.
„Vă invităm să fiți atenți la proiectele noastre culturale, deoarece Muzeul Județean Olt a dovedit, de-a lungul timpului, că este o ambasadă a spiritului cultural oltean, este un model de referință pentru ceea ce înseamnă pulsul cultural al județului în care trăim cu toții. De câteva zile, cu toții ne bucurăm de «Slatina 650». Am văzut împreună, la Slatina, documentul de atestare de la 20 ianuarie 1368, am avut spectacole de muzică grandioase, am avut Gala Laureaților. Astăzi, a venit vremea să vă spunem câte ceva despre povestea fără sfârșit a istoriei orașului nostru. Într-un spațiu de 120 de metri pătrați, împreună cu colegii mei, am reușit să redăm măreția istoriei pe care-o avem și-am plecat, cumva, din paleolitic, ajungând până în perioada contemporană”, a declarat Laurențiu Guțică.
Într-o formulă muzeografică modernă și atractivă, prin intermediul mărturiilor arheologice și istorice autentice: obiecte tridimensionale, monede, cărți, documente, hărți, planuri, fotografii, cărți poștale ilustrate, se prezintă vechimea locuirii și particularitățile dezvoltării așezării, situată în zona de convergență a dealului cu șesul, precum și a unor importante rute comerciale care se întretăiau la vadul Oltului de la Slatina. Sunt evidențiate principalele culturi arheologice și epoci istorice, subliniind cultura Vădastra, remarcabilă în neoliticul european prin varietatea tipologică și măiestria decorului ceramicii.
Următoarea sală punctează Slatina medievală, pornind de la documentul de atestare emis la 20 ianuarie 1368 de Vladislav I Vlaicu (1364-1376). În acest privilegiu comercial acordat negustorilor brașoveni, Slatina este menționată ca punct vamal, atribut care favorizează evoluția așezării.
Sala a treia reliefează prin intermediul fotografiilor de epocă imaginea orașului Slatina la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, cu străzi și case reprezentative, instituții de învățământ, clădiri administrative, biserici, monumente comerciale, industriale, stabilimente bancare, militare, parcuri și zone de agrement, viața și personalitățile culturale.
Un loc aparte în structura expoziției este rezervat reconstituirilor, dorind să oferim vizitatorilor o imagine cât mai apropiată de ceea ce a însemnat pentru spațiul cultural românesc «la belle epoque».
Un alt punct de atracție îl constituire un Salon de Epocă – amenajat în ultima sală din spațiul expozițional – dintr-o casă slătineană de la începutul secolului XX (Casa Ioan Călugăru), cuprinzând mobilier Ludovic XIV, un servici de ceai complet, vase decorative de Sevres, o sobiță turcească, un șemineu, ceasuri de epocă, casete pentru bijuterii, un dulap tip credență mobilat cu cristaluri, porțelanuri și farfurii „Sarreguemines”, „Kuznețov”, fotografiile de epocă ale familiei Călugăru, un patefon cu discuri funcționa, lustră pentru iluminat originală, lămpi cu gaz și sfeșnice pentru lumânări, casetă pentru croșetat ș.a.
Ionuț DUMITRESCU
