AcasăOpiniiSTEPHAN LUDWIG ROTH (1796-1849)

STEPHAN LUDWIG ROTH (1796-1849)

Când invocăm personalitatea acestui erudit de excepție, îndrumător al populației săsești din Transilvania pe timpul revoluției pașoptiste, nu se poate să trecem cu vederea contextul general reprezentat de ceea ce marele istoric și academician David Prodan numea, în încercarea sa de a creiona o dimensiune lingvistică grăitoare TERORII MAGHIARE ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR, drept o „sălbatică represiune”, „enorm măcel”, „vânătoare de oameni (încheiată cu – n.a.) jertfa miilor și miilor de vieți românești (cartea „Transilvania și iar Transilvania”, pg.188)! Cu siguranță că rana aceasta istorică, în inima românilor transilvăneni, sângerează și strigă în fața Dreptului Judecător mai mult decât văicărelile nefondate despre „suferințele” reclamate chiar până în zilele noastre de liderii așa-zisei „civilizației superioare” a minorității maghiare. Ei, care strigă și acum cu atâta aplomb „hoții!”, sunt urmașii celor care, la 1848, au încercat să ne fure (ca și acum) identitatea de neam, ceea ce l-a și făcut pe eruditul S.L.Roth să fie de acord cu cererile românilor de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și să protesteze când, la 1842, Dieta din Cluj a emis o Hotărâre referitoare la maghiarizarea forțată prin introducerea limbii maghiare ca limbă oficială în Transilvania!

costel neacsu 586
Costel Neacșu

Împotriva acestui spirit „democratic” și „civilizator”, S.L. Roth a scris, în broșura „Războiul limbilor în Transilvania”: „În zadar se căsnesc domnii de la Dieta din Cluj să dea  Transilvaniei o limbă oficială (…) Ea are – precum a avut totdeauna – o limbă pe care o înțeleg locuitorii acestei țări. Nu este limba nemțească nici ungurească. Este limba românească, pe care o știu toți fără să o fi învățat (…) Toată lumea știe românește. Pentru că, să înveți ungurește sau nemțește, îți trebuie osteneală prin școli”.

Dovedind astfel un caracter integru, imun la orice nedreptate socială, S.L. Roth s-a implicat din plin în revoluție și, în calitatea sa de conducător al tineretului săsesc din Transilvania, a colaborat cu românii și a reușit să scoată 13 sate săsești din cătușele iobăgiei. Pentru atitudinea lui eroică, cu toate că generalul Bem (comandantul armatei revoluționare a maghiarilor și secuilor) l-a asigurat că nu i se va întâmpla nimic, a fost ridicat, legat și transportat mai întâi la Sighișoara și, apoi, în fața membrilor Tribunalului marțial din Cluj. Aceștia, la 11 mai 1849, l-au condamnat pe S.L. Roth la moarte, prin executare, sub acuzația că ar fi făcut mari și însemnate servicii „inamicilor patriei”! Înainte ca sentința să fie pusă în aplicare, la un interval de trei ore de la pronunțarea ei, S.L. Roth a scris către copiii săi o emoționantă Epistolă: „Dragii mei copii! Eu am fost condamnat la moarte și sentința se va executa peste trei ceasuri. Dacă mă doare ceva, este gândul la voi, care nu aveți mamă și pierdeți acum și pe tatăl vostru. Dar eu nu mă pot împotrivi acestei puteri care mă duce la eșafod, ci mă împac cu soarta precum cu o judecată a lui Dumnezeu, înaintea Căruia toți perii capului îmi sunt numărați…

roth
STEPHAN LUDWIG ROTH

Corpul nostru național este zdrobit (…) Dacă va fi hotărât în sfatul istoriei să ne prăpădim, să se întâmple aceasta într-un mod care să nu facă numele străbunilor noștri să roșească de rușine. În ce mă privește, plec din lumea aceasta fără ură și rog pe Dumnezeu să ierte dușmanilor mei. Conștiința mea cea bună mă va mângâia pe ultimul meu drum… „. Înainte de a fi împușcat de un pluton de execuție format din trei soldați unguri, S.L. Roth a scos din buzunar o batistă și a cerut să fie înmuiată în sângele său pentru a o lăsa ca amintire copiilor lui. S-ar cuveni ca, pentru curajul și demnitatea lui, nu doar noi – românii – să îi cinstim memoria, ci și cei care, astăzi, îl ucid încă o dată prin invocarea propriilor „suferințe”, menite să ascundă orice amintire însângerată despre regimurile lor bestiale…

Costel NEACȘU


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments