Zadarnic

Pe un peron s-a interzis sărutul,
Parfumul lui ne stăruie prin somn,
Călătorii umile sau de domn
Sfârșesc, interzicându-ne trecutul…

Ne-njură-n cor – amonte și aval,
Vardiști meschini care ne iau la șuturi –
Cei care pun cătușe la săruturi
Nesocotind etern Codul Penal.

Doar câinii triști și mâțele parșive
Ne contabilizează-n mers destinul,
Când dispărem prin clipe verzi, tardive,
Sorbindu-ne cucuta și pelinul.

Zadarnic speri Măicuță de departegara
Că fiul Tău e domn și așezat
Și c-o s-apară în curând în sat,
Ca un arhanghel știutor de carte!

El caută prin nouri care curg,
Prin stele căzătoare și taverne,
Nisipul din clepsidrele eterne,
Bătrân de tânăr, strigăt în amurg.

Ne depărtăm de Neam fatalmente
De câinii triști, de mâțele parșive
Din haltă-n haltă – fete maladive
Și roți de tren, scrâșnind pe sentimente…

Suntem conduși pe-un drum tot mai amarnic,
De simulanți cu suflete de piatră,
Zadarnic plângi Măicuță lângă vatră
Și strigi spre-amurg, în clipe verzi, zadarnic…

Dumitru Sârghie

 

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments