Zbor spre absolut

Ne-am întâlnit precum ne fuse scris,
Îmbălsămați temeinic în suspine,
Când sufletu-ți de ambră și cais
Se prăvălea în flori de balsamine.

Și vreau iubito, ca să mă inviți,
Să ning pe trupul tău dalbe petale,
S-adorm pe sânii tăi neadormiți,
Îngenunchind orgoliul cărnii tale.

Să te adulmec vreau, să te respir,
Să-ți pregătesc culcușul nupțial,
Să-ți torn pe coapse frișcă și chefir,
S-alunecăm în noi – esențial!

Creând noi sensuri ostenelii noastre,zbor
Spre alte absconsități să aspirăm,
Fiind geloși pe florile din glastre,
Febrili, noi cerul gurii căutăm…

Mă pierd cu firea, dar și tu te pierzi,
Când îți sărut genunchiul revolut,
Și-n misticismul ochilor tăi verzi,
Se vede că zburăm spre absolut!

Dumitru Sârghie


- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments