
Viorel Pintea, un bun administrator al spiritualității locale
Începând cu anul 2013, când d-l Viorel Pintea a preluat, în condiții de deplină legalitate și transparență, frâiele Școlii Populare de Arte și meserii din Slatina, această instituție s-a înscris pe drumul ei firesc și nobil: acela de a șlefui talentele native ale Slatinei noastre seculare, atât în domeniile artelor moderne (muzică, pictură, teatru, dans), cât și în cel al artelor populare și meșteșugurilor tradiționale, prin care creatorii de frumos devin continuatori sui generis ai artei populare oltenești. Fiindcă dragostea pentru rădăcinile din care ne tragem cu toții se naște și apoi moare pentru a renaște, dar nu îmbătrânește niciodată.
Înrudit, prin soția sa, cu marele poet gândirist Pan Vizirescu, Viorel Pintea, absolvent de Teologie și preot ani de-a rândul, a preluat conducerea acestei «Parohii a artelor», conștient de faptul că fără artă și cultură nu putem trăi. Nu avem prezent fără candoarea și sublimul trecutului, fără miturile noastre populare, fără credința în valorile strămoșești, cele care dau grandoarea neamului românesc și care ne deosebesc de valorile altor seminții.
Iată o misiune pe care Viorel Pintea o săvârșește, spre cinstea și mândria acestui județ, care nu a dus niciodată lipsă de valori.
Noi am făcut politica instrumentului
Cine nu-l cunoaște pe Doru Dumitrel Duță, «lăutarul de mătase», descendent, în linie directă, al celebrului lăutar Ristea Duță, care a cântat în toate capitalele Europei, chiar în anii puterii populare, familia lăutarilor Duță fiind parte componentă a boemei slătinene a anilor ’60, ’70, ’80.
Doru Dumitrel Duță, aflat în anii pensionării, este un virtuoz al chitarei, domnia-sa fiind instructor în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii, un fel de «antrenor muzical», care predă «chitara» de aproape două decenii. A activat și la Școala de Muzică din cadrul Colegiului Național Vocațional Nicolae Titulescu din Slatina, iar la actualul loc de muncă, copiii din clasa lui au obținut, în ultimii 5-6 ani, performanțe deosebite. Mai ales după ce în Slatina a luat ființă festivalul Regio-Fest, astăzi – Festivalul Național de Arte și Tradiții Românești.
Astfel, în cadrul acestui festival s-au distins elevii David Munteanu – locul I la secțiunea 9-14 ani (chitară clasică) și Radu Mihai Alexe – Premiul special al juriului la secțiunea 14-20 ani (chitară clasică). Copiii instruiți de el au participat și la alte concursuri în țară (Târgu-Jiu, Vâlcea) la care Alexa Radu și Victor Ciobanu au fost pe primele locuri, în două ediții, la același instrument.
«Ni s-au creat condiții bune pentru a ne desfășura activitatea. Ne aflăm sub patronajul Consiliului Județean Olt, care este ordonatorul nostru de credite. Lucrez aici și cu soția mea, profesor de vioară, cu masterat în această disciplină.
Talentul meu s-a păstrat din tată-n fiu, fiindcă trebuie să vă mărturisesc că sunt tare mândru de cei doi băieți ai mei. Unul este la Timișoara la Opera Română și celălalt la Sibiu, la Filarmonică și la Opera Militară.
Căutăm să duce mai departe tradiția și onorurile culturii românești și slătinene și, mai ales, să ne menținem la rangul muzicii culte, autentice, în condițiile în care țara este invadată de manele și de atâta impostură muzicală.
Eu cânt din 1970, am fost liber profesionist, așa cum a fost întreg neamul meu de lăutari, care a cântat pretutindeni în Europa chiar în perioada comunistă. Valoarea trecea mai ușor granița atunci. Știu că e greu să faci artă cu patru corzi, dar cu muncă și pasiune reușești. Pentru neamul meu de lăutari n-a contat regimul politic. Noi am făcut politica instrumentului și am fost apreciați pretutindeni.
Mă întrebați dacă-mi doresc ceva? Da, mi-aș dori ca, acum în prag de pensionare, să fiu și eu băgat la altă grilă de salarizare. Atât eu cât și soția mea. E posibil ca după atâția ani de muncă să am un salariu de 1000 de lei?!», a conchis celebrul lăutar.
Emilia Duță, profesor de vioară:
Vioara este un instrument frumos, greu și, din păcate, pe cale de dispariție
Emilia Duță este soția lui Doru Dumitrel Duță și profesor de vioară la aceeași instituție. Din 1978, a fost profesor de vioară la Școala de Muzică a Colegiului Național Vocațional Nicolae Titulescu din Slatina. O perioadă a fost la Filarmonica din Craiova și, apoi, timp de cinci ani (șase stagiuni), a cântat la Filarmonica din Halle – Germania.
«Am avut mulți elevi care au făcut performanță în muzică. Ultima dată, am avut-o pe Adriana Gabian, care acum este în Germania, la Augsburg, în primul an de Conservator. A fost eleva mea la Titulescu, iar eu i-am sfătuit pe părinți s-o ducă mai departe, fiindcă la Slatina se pierdea. A terminat Liceul de Muzică «Dinu Lipatti» din București, apoi am sfătuit-o să plece în Germania.
De 30 de ani mă zbat, ca peștele pe uscat, să avem și noi o orchestră simfonică. Făcusem înainte o orchestră semi-simfonică, la Școala de Muzică, prin anii ’86, dirijor fiind atunci d-l Felix Săvescu, Dumnezeul să-l odihnească! Aveam și colegi de la București, dar dacă nu ne-a susținut nimeni financiar, oamenii au plecat. S-au risipit prin țară, prin străinătate. În străinătate, talentele muzicale sunt bine plătite.
Cornel Țițirigă, de la Doina Oltului mi-a fost elev. Însuși fiul meu, Cristian Duță, care este la Operă, mi-a fost elev. Au fost mulți copii care au trecut prin mâna mea și au luat premii importante, printre care Maria Necșoiu și Narcis Rizea. Din tot sufletul mi-ar plăcea să fac o orchestră. Eu lucrez cu copiii la un fel de Muzică de Cameră, la două viori. Mi-ar plăcea să facă ceva simfonic pentru acest oraș, să fac ceva pentru cultură, în această disciplină a viorii. Vioara este un instrument frumos, greu și, din păcate, pe cale de dispariție. Vrem să redăm orașului Slatina măcar cultura pe care a avut-o altădată.»
Dumitru SÂRGHIE